Curtea de Justitie a Uniunii Europene a respins miercuri recursul formulat de Polonia si Ungaria impotriva noului mecanism care permite UE sa taie fondurile europene pentru tarile membre care incalca drepturile si libertatile democratice. Conditionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept nu este negociabila, a spus Roberta Metsola, presedinta Parlamentului European.

„Curtea respinge actiunea (Ungariei si Poloniei)”, a anuntat miercuri Curtea de Justitie a Uniunii Europene, potrivit Reuters, preluata de Agerpres.

Decizia finala a CJUE reprezinta un punct de cotitura in disputa dintre UE, pe de o parte, si guvernele populiste de la Varsovia si Budapesta, pe de alta parte, criticate pentru limitarea drepturilor femeilor, ale persoanelor LGBT si ale migrantilor si pentru reprimarea libertatilor si independentei judecatorilor, media si societatii civile.

Decizia CJUE este definitiva si nu poate fi contestata in apel.

Asa-numitul „mecanism de conditionalitate” ar putea afecta orice parte a bugetului UE, care se ridica la 1.800 de miliarde euro pentru perioada 2021-2027.

Polonia, 36 de miliarde euro blocate

Disputele referitoare la statul de drept au blocat deja accesul Poloniei la 36 de miliarde euro din fondul de redresare post-pandemie ale UE, o suma echivalenta cu aproape 7% din PIB-ul tarii.

De la aderarea la blocul comunitar in 2004, Polonia a fost unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, care au ajutat fosta tara comunista sa evite recesiunea in perioade de criza economica si sa evite un colaps economic in timpul crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19.

Miza este reprezentata de peste 75 de miliarde euro pentru care Polonia este eligibila sa ii primeasca de la bugetul comunitar pana in 2027, inclusiv pentru limitarea efectelor schimbarilor climatice, digitalizare si sectorul medical. Cel putin 3,5 miliarde euro sunt prevazute pentru tranzitia catre energia verde.

Ungaria denunta o „razbunare politica”

Partidul Fidesz, aflat la guvernare la Budapesta, a reactionat la scurt timp dupa decizia CJUE, afirmand ca hotararea respectiva face parte din „razbunarea politica” impotriva Ungariei.

In cazul Ungariei, incalcarea drepturilor democratice a costat deja tara accesul la 7 miliarde euro din fondul de redresare post-pandemie al UE, ceea ce inseamna aproximativ 5% din PIB. Budapesta este eligibila pentru a primi 22,5 miliarde euro de la bugetul UE pana in 2027.

Premierul Viktor Orban, care se declara un adept al „democratiei iliberale”, afirma ca Ungaria nu va accepta regulile UE privind migratia, familia si alte chestiuni sociale.

„Pentru ei, statul de drept este un instrument cu care ne pot modela in imaginea lor. Noi nu vrem sa devenim ca ei”, a spus seful executivului ungar.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anuntat ca va comenta hotararea tribunalului doar dupa ce va citi motivarea curtii.

„Voi putea comenta abia dupa ce voi citi motivarea”, le-a transmis jurnalistilor seful guvernului polonez.

In schimb, ministrul adjunct al justitiei de la Varsovia a declarat ca decizia CJUE este un atac la adresa suveranitatii Poloniei.

„Trebuie sa ne aparam in fata unui atac la adresa suveranitatii noastre, Polonia trebuie sa-si apere democratia impotriva santajului care are ca scop sa ne priveze de dreptul nostru de a decide pentru noi. In special dat fiind faptul ca Polonia ar urma sa piarda fonduri pentru niste masuri care sunt un standard in Spania sau Germania”, a scris ministrul adjunct al justitiei, Sebastian Kaleta, pe contul sau de Twitter, potrivit Reuters.

Sefa Parlamentului European cere aplicarea rapida a mecanismului

Curtea de Justitie a UE confirma validitatea Regulamentului de Conditionare, arata Parlamentul European intr-un comunicat remis dupa comunicarea deciziei CJUE.

„Parlamentul European asteapta aplicarea rapida a mecanismului de conditionare de catre Comisia Europeana. Conditionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept nu este negociabila pentru Parlamentul European”, a declarat Roberta Metsola, presedinta PE, potrivit comunicatului.

„Statul de drept este baza pe care sunt create tratatele noastre. Este fundamental ca toate statele membre sa adere la tratatele pe care le-au semnat cand s-au alaturat Uniunii Europene”, a mai subliniat Robeerta Metsola.

Regulamentul de Conditionare, sustinut puternic de Parlamentul European, a fost adoptat in decembrie 2020. Apoi, in octombrie 2021, Parlament European a dat in judecata Comisia Europeana la Curtea de Justitie a UE pentru neaplicarea acestui de regulament.

Sursa: