Donald Trump încearcă să transforme America după propria sa imagine, scrie CNN.
Însă alegătorii vor avea în curând ocazia să se pronunțe asupra eforturilor președintelui de a redefini modul în care guvernul pe care îl conduce își exercită puterea, atât pe plan intern, cât și internațional.
Trei episoade tensionate ilustrează felul în care instinctele sale coercitive și tranzacționale schimbă caracterul țării și modul în care restul lumii percepe Statele Unite.
De la Al Doilea Război Mondial încoace, America a susținut dezvoltarea democrației. Însă, prin permiterea Rusiei să aprovizioneze piețele cu motorină, Trump îl va recompensa pe președintele Vladimir Putin, un lider autoritar nemilos, ale cărui forțe ucid numeroși civili ucraineni în încercarea de a distruge independența Ucrainei.
Între timp, planul secretarului Apărării, Pete Hegseth, de a transmite în direct execuția prin împușcare a autorului atacului armat în masă de la Fort Hood riscă să plaseze Statele Unite în aceeași categorie cu Iranul, talibanii și Hamas în ceea ce privește organizarea execuțiilor publice.
Iar împușcarea, săptămâna trecută, la New York, de către agenți federali, a unui cetățean al Republicii Dominicane, în timp ce în mașină se afla un copil de cinci ani, a reprezentat cea mai recentă demonstrație publică de forță violentă a guvernului, în contextul intensificării campaniei de deportări.
Fiecare dintre aceste evenimente a provocat reacții politice puternice și ridică întrebări despre exercitarea fără constrângeri a autorității prezidențiale și despre felul în care erodarea normelor juridice și de comportament va afecta, în cele din urmă, conștiința națională.
Dar fiecare dintre ele decurge și direct din personalitatea unui președinte care nu și-a ascuns niciodată intențiile, care a fost ales de două ori de cetățeni în cadrul unor alegeri democratice și care reprezintă opiniile a zeci de milioane de americani.
Alegerile de la jumătatea mandatului sunt dominate de prețurile ridicate ale alimentelor și locuințelor, de reacțiile negative față de centrele de date pentru inteligență artificială și de indignarea publică provocată de războiul din Iran.
Dar scrutinul marchează și împlinirea a zece ani de când Trump a câștigat pentru prima dată puterea și va reprezenta, indirect, o evaluare a încercărilor sale de a defini măreția națională a secolului XXI prin prisma propriilor valori, conflictuale și neconvenționale.
Îngrijorările tot mai mari legate de acordul privind motorina rusească, de o posibilă execuție transmisă în direct și de activitatea agenților Serviciului pentru Imigrație și Control Vamal (ICE) ar putea indica o diminuare a influenței politice a lui Trump, care se apropie de jumătatea celui de-al doilea mandat.
Iar trecerea calendarului electoral, peste câteva săptămâni, către ciclul alegerilor prezidențiale va declanșa o dezbatere despre redefinirea de către Trump a excepționalismului american: este aceasta doar o abatere temporară sau va continua să influențeze țara după plecarea sa de la Casa Albă?
Un acord surprinzător cu Rusia
Acordul lui Trump cu Putin pentru introducerea motorinei rusești pe piețele internaționale reprezintă o demonstrație directă a principiului „America First” pus în practică și a tendinței președintelui american de a folosi politica externă pentru a-și promova obiectivele politice.
Măsura subminează regimul internațional de sancțiuni care a afectat puternic economia Rusiei după invadarea Ucrainei, îi oferă lui Putin o victorie propagandistică majoră și reflectă tendința președintelui american de a face concesii liderului de la Kremlin.
De asemenea, reprezintă o nouă lovitură pentru moralul civililor ucraineni, care se confruntă cu atacuri rusești tot mai intense, inclusiv unul în care cel puțin 33 de persoane au murit după ce două autobuze de transport public au fost vizate.
Acordul provoacă o ruptură majoră în relațiile cu aliații NATO, într-un moment în care Moscova este acuzată că desfășoară în Europa o campanie de sabotaj, hărțuire și încălcare a spațiului aerian. Săptămâna trecută, ministrul olandez al Apărării a descris Rusia drept „inamicul nostru”.
Iar solicitarea formulată sâmbătă de Trump ca Ucraina să îl înlocuiască pe președintele Volodimir Zelenski, una dintre principalele condiții ale Moscovei, va reaprinde temerile că liderul american susține obiectivele de război ale Kremlinului.
Aceste îngrijorări au fost amplificate recent și de refuzul lui Trump de a autoriza Kievul să producă rachete Patriot.
Totuși, există o explicație logică pentru decizia lui Trump.
Președintele se confruntă cu o situație politică și economică dificilă, deoarece prețul motorinei a atins niveluri record, afectând puternic agricultura americană și determinând scumpirea alimentelor.
Această situație este provocată în mare parte de războiul său din Iran, iar deocamdată nu este clar dacă acordul va reduce rapid prețurile. Însă Trump avea un imperativ politic intern urgent de a face mai mult, indiferent de costuri.
„Este un alt exemplu al modului în care președintele nostru gândește neconvențional”, a declarat duminică Tom Emmer, responsabilul cu disciplina de vot al majorității republicane din Camera Reprezentanților, în emisiunea „This Week” de la ABC News.
Emmer a adăugat: „Președintele nostru încearcă să găsească toate soluțiile posibile pentru a ajuta poporul american”.
Însă fostul vicepreședinte Mike Pence s-a opus relaxării presiunii economice asupra Rusiei.
„America nu ar trebui să arunce un colac de salvare mașinăriei de război a lui Putin. Acum este momentul să rămânem fermi împotriva agresiunii rusești, așa cum am făcut-o în timpul primei administrații Trump”, a scris Pence într-o postare pe X.
Trump respinge însă republicanismul tradițional, favorabil unei politici externe ferme, reprezentat de Pence.
Președintele are o definiție mai restrânsă a interesului național și personal: în aceeași zi în care i-a oferit o victorie majoră lui Putin, acuzat de crime de război, și a avertizat din nou că ar putea distruge Iranul, Trump a criticat faptul că nu a primit nici de această dată Premiul Nobel pentru Pace, calificând situația drept „o rușine” și „scandaloasă”, scrie CNN