Votantii americani si-au exprimat optiunea in cursa prezidentiala acum mai bine de o luna, insa votul prin care vor fi alesi viitorul presedinte si vicepresedinte al Statelor Unite urmeaza sa aiba loc luni, 14 decembrie. Cei 538 de electori din cele 50 de state si din capitala federala Washington D. C. urmeaza sa aleaga. In continuare, despre cum functioneaza acest sistem si la ce ne putem astepta de la votul de luni.

Alegerile prezidentiale americane sunt, spre deosebire de alte scrutine prezidentiale din alte tari, alegeri indirecte, in sensul in care votantul american isi da votul nu pentru un candidat ci pentru niste electori care, in numele sau, ar trebui sa aleaga acel candidat. Paradoxal, insa, pe buletinele de vot apar numele candidatilor pentru presedinte si vicepresedinte, alaturi de afilierea lor partizana – (D) pentru candidatul democrat si (R) pentru cel republican.

Astfel, cetatenii americani merg la vot pentru a stabili care dintre seturile de electori ale celor doua partide vor avea dreptul sa voteze in Colegiul Electoral. In momentul in care un candidat castiga alegerile in statul respectiv, rezultatul trece prin procesul de validare, in care autoritatile statului confirma rezultatul si stabilesc electorii care vor participa la votul din Colegiul. Anul acesta, dupa validarea alegerilor in toate cele 50 de state, incheiata in 8 decembrie, scorul arata o victorie a lui Joe Biden si a Kamalei Harris cu 306 de electori fata de cei 232 ai lui Donald Trump si Mike Pence.

In general, votul din Colegiul Electoral este o simpla formalitate. La alegerile din ultimii zeci de ani nu au existat incidente in ce priveste nerespectarea serioasa a votului popular din statele individuale si nici nu a existat vreo rasturnare de situatie.

Anul acesta, insa, votul din Colegiul Electoral este asteptat cu mai multa emotie, in contextul in care Donald Trump, infrant in alegeri, a refuzat sa accepte ca a pierdut si a incercat sa rastoarne rezultatul in numeroase feluri, inclusiv in instanta sau prin presiuni la adresa politicienilor locali din state.

Ce este, mai exact, Colegiul Electoral

Atunci cand au redactat Constitutia Statelor Unite, parintii fondatori ai tarii au avut dificultati in a stabili felul in care urma sa fie ales cel care va conduce tara, mai ales in contextul in care Statele Unite nu erau nici pe departe atat de consolidate identitar. Mari probleme existau si in ce priveste consolidarea institutionala – o parte dintre state aveau sclavia drept institutie garantata prin lege, in timp ce altele o abolisera dar existau si numeroase alte diferente institutionala sau de perspectiva institutionala. 

Parintii fondatori ai SUA au gandit sistemul in asa fel incat sa existe un echilibru de forte intre state, multe dintre ele, dupa cum mentionam, fiind incompatibile in ce priveste multe aspecte, inclusiv interesele. O posibilitate era alegerea presedintelui de catre Congres, insa acest cadru institutional ar fi parlamentarizat tara si ar fi produs un dezechilibru intre puterea legislativa si cea executiva. O a doua posibilitate era votul popular direct, insa parintii fondatori ai Statelor Unite s-au temut intotdeauna de „dictatura gloatei” si de o posibila pervertire a republicii si transformare a ei intr-o democratie directa.

Solutia de compromis a fost institutia Colegiului Electoral. Fiecarui stat ii este alocat, in baza datelor sale demografice, un numar de voturi electorale, iar pentru aceste voturi electorale se concentreaza intreaga batalie dar si strategie a candidatilor. Cu putine exceptii, voturile electorale se castiga pe baza unui sistem de tipul castigatorul ia totul. Practic, candidatul care obtine o majoritate de voturi obtine toate voturile electorale ale statului respectiv.

Exceptiile de la aceasta regula sunt doua state - Nebraska si Maine. Cele doua isi impart voturile electorale in trei districte federale distincte, un candidat putand sa castige votul popular in stat in ansamblu, dar sa piarda un district si voturile electorale asociate acestuia. In Nebraska exista patru districte electorale - unul care acorda castigatorului 2 voturi electorale si alte trei care acorda cate unul. In Maine, primul district acorda 2 voturi, iar celelalte doua cate unul.

Toate celelalte state acorda toate voturile lor castigatorului de la nivelul intregului stat. Spre exemplu, candidatul care castiga statul New York va primi toate cele 29 de voturi electorale ale sale, indiferent de procentul pe care l-a obtinut in votul popular de la nivelul statului. El poate castiga acest stat la o diferenta de un vot sau il poate castiga cu 99% dintre voturi, insa rezultatul va fi acelasi - va primi toate cele 29 de voturi.

Cine sunt electorii si unde se intalnesc pentru a vota

In urma validarii rezultatelor alegerilor intr-un anumit stat, autoritatile stabilesc suita de electori care participa la votul final efectiv. In general, oficialii care finalizeaza acest proces sunt guvernatorul statului si secretarul de stat. Fiecare partid ii numeste, inainte de alegeri, pe cei care ar urma sa fie electori in fiecare stat daca alegerile vor fi castigate de candidatul lor. De exemplu, si democratii si republicanii vor stabili cine le-ar putea fi electorii pentru statul Georgia. In momentul in care unul dintre candidatii este stabilit invingator, iar rezultatul este certificat de stat, atunci electorii partidului castigator vor fi cei care vor vota in numele acelui stat. Anul acesta, Georgia a fost castigata de Joe Biden, asa ca in urma validarii rezultatului, electorii numiti de Georgia vor fi cei democrati.

In total sunt 538 de voturi electorale, iar pentru a deveni presedintele ales al Statelor Unite, un candidat trebuie sa obtina 270 dintre ele, adica jumatate +1.

Electorii sunt, in general, personaje marcante ale partidului, oficiali alesi, „tinere sperante” care vor sa isi faca un nume in politica sau loialisti vechi din randurile partidului. Spre exemplu, anul acesta vor vota in Colegiul Electoral guvernatoarea statului Dakota de Sud, Kristi Noem, o sustinatoare ferventa a lui Donald Trump sau Stacey Abrams, o democrata veche din Georgia care a jucat un rol crucial in victoria lui Biden din acest stat. In New York, printre electori se va afla si Hillary Clinton, fosta candidata a democratilor din 2016, fosta prima doamna si fost secretar de stat in primul mandat al lui Barack Obama. Practic, persoanele alese drept electori sunt cele pentru care exista riscul minim de a trada si de a vota cu altcineva decat candidatul care a castigat alegerile in stat. In acest context, si avand in vedere precedentul istoric, este extrem de improbabil ca votul in Colegiul Electoral sa arate radical diferit fata de proiectiile bazate pe validarea oficiala a statelor, adica 306-232 in 2020. 

Cei 538 de electori nu se reunesc toti intr-un loc pentru a vota. In fiecare stat, legislativul stabileste locul in care va avea loc votul, iar electorii din statul respectiv se intalnesc acolo pentru a alege. Fiecare elector are doua buletine de vot, unul pentru presedinte si un altul pentru vicepresedinte pe care isi va scrie, de mana, optiunea. In majoritatea statelor, electorii pot vota pe oricine doresc - nu sunt obligati sa voteze pe vreunul dintre candidatii in alegeri. Exista, insa, si state care pedepsesc „electorii necredinciosi” si se poate intampla inclusiv ca partidul sa retraga in ultimul moment mandatul electorului si sa il inlocuiasca cu o persoana mai loiala. Astfel de evenimente sunt rare, insa, iar defectari in masa din partea electorilor, suficiente cat sa schimbe rezultatul alegerilor nu s-a intamplat niciodata. 

Ulterior, voturile sunt numarate, iar fiecare elector semneaza sase certificate ale rezultatelor. Guvernatorul statului va scrie si el propriul certificat in care detaliaza rezultatul votului. Aceste certificate-perechi sunt trimise mai multor institutii, insa cel mai important este cel trimis presedintelui Senatului american (vicepresedintele Statelor Unite). Aceasta ultima copie este cea care va fi numarata oficiala. 

Dupa ce sunt exprimate toate voturile in toate statele, aceste certificate ajung in Congres unde sunt numarate oficial. Acest lucru se intampla in data de 6 decembrie, iar la final, vicepresedintele Statelor Unite, in postura sa de presedinte al Senatului, valideaza oficial rezultatul votului. 

Aceasta metoda low-tech de a vota este o particularitate a sistemului american, o „capsula a timpului” ramasa de pe vremea in care tehnologia nu permitea informatiei sa circule atat de repede cum o face astazi. Din acest motiv datele oficiale ale acestor pasi administrativ sunt atat de indepartate unele de altele.

La ce ne putem astepta de la votul de luni

In mod obisnuit, deznodamantul ar trebui sa fie destul de clar - avand in vedere ca toate statele au validat deja rezultatele alegerilor si au stabilit cine vor fi electorii, Joe Biden si Kamala Harris ar trebui sa castige in Colegiul Electoral cu un vot de 306 la 232. Lucrurile sunt complicate, insa, de determinarea presedintelui in functie de a destabiliza procesul si de a incerca sa rastoarne rezultatul alegerilor.

Pe de alta parte, avand in vedere esecul cvasi-universal al contestatiilor acestuia in justitie, dar si numarul covarsitor de electori pe care Joe Biden il are peste pragul de 270, este putin probabil ca rezultatul sa poata fi rasturnat.

Sambata, Curtea Suprema a Statelor Unite a mai respins, fara prea multe discutii, inca o incercare a lui Trump de a bloca rezultatele din patru state-cheie - Georgia, Michigan, Wisconsin si Pennsylvania. Trump a incercat, prin procurorul general din Texas, un interpus al sau despre care se crede ca si-ar dori o gratiere prezidentiala, sa inceapa un proces generalizat intre Texas si cele patru state mentionate. Conform plangerii, Texas a cerut invalidarea rezultatelor alegerilor din cele patru state pentru ca acestea si-ar fi incalcat propriile legi electorale, iar acest „rezultat viciat” i-ar fi afectat si pe cetatenii americani din Texas. Faptul ca aceasta ultima incercare urma sa fie respinsa a fost previzibil, insa, in contextul in care majoritatea juristilor si-au dat seama, de la inceput, ca un astfel de caz nu poate fi luat in serios de Curtea Suprema. El a fost respins in unanimitate de judecatori, trei dintre care au fost numiti de Trump. Doi dintre ei, Samuel Alito (numit de George W. Bush) si Clarence Thomas (numit de George H. W. Bush) au spus, insa, ca ar fi acceptat sa asculte argumentele acuzarii, insa nimic mai mult de atat. 

Anterior, un alt astfel de caz a fost respins de Curtea Suprema tot cu unanimitate. Atunci, aliatii lui Trump au incercat de-certificarea rezultatului din Pennsylvania, sperand ca vor putea face in asa fel incat legislativul statului, controlat de republicani, sa stabileasca cine vor fi cei 20 de electori din partea Pennsylvaniei. 

Numeroasele incercari ale lui Donald Trump, ale aliatilor si interpusilor sai de a rasturna rezultatul au esuat ]n mod cvasiuniversal. In acest moment, presedintele in exercitiu a pierdut 54 de actiuni in justitie la curtile inferioare si cele de stat si a pierdut si cele doua cazuri la Curtea Suprema. Pana acum, judecatorii i-au dat dreptate intr-un singur caz - o victorie procedurala la numaratoarea voturilor in Pennsylvania, cand judecatorul a acceptat ca perioada de gratie pentru voturile in absenta sa fie micsorata de la 9 la 6 zile. 

Sursa: