Unii observatori s-au grabit s-o anunte foarte devreme. Altii nu au vrut sa recunoasca. Intr-un interviu acordat saptamanalului britanic „The Economist”, comandantul sef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnii, a declarat transant: contraofensiva majora inceputa in iunie nu a avut efectul dorit. Generalul recunoaste sincer ca se afla „in impas”. „Probabil ca nu va exista o patrundere adanca si frumoasa”, regreta el, scrie g4media.ro
Joi, 2 noiembrie, Kremlinul a respins termenul de „impas”, considerand ca „Rusia isi continua fara incetare operatiunea militara speciala” si ca „toate obiectivele stabilite ar urma sa fie atinse”. Valeri Zalujnii, liderul acestei contraofensive care a inaintat doar 17 kilometri in aproape cinci luni, se teme acum deschis si el de un impas care va avantaja Rusia si compara conflictul cu „primul razboi mondial”, transmite Le Figaro, citata de Rador.
Mai multe erori
In interviul pentru „The Economist”, generalul Zalujni recunoaste mai multe erori in planificarea si desfasurarea contraofensivei. El admite ca initial a crezut ca a provoca suficiente pierderi Rusiei ar oferi Ucrainei un avantaj. „Rusia a pierdut cel putin 150.000 de oameni”, estimeaza el. „In orice tara, astfel de pierderi ar fi pus capat razboiului”. Dar, presupunand ca aceasta cifra este exacta, nu in Rusia, care din punct de vedere istoric are obiceiul de a sacrifica un numar mare de soldati pentru a-si atinge scopurile, ca in timpul primului si celui de-al doilea razboi mondial.
Ofiterul superior recunoaste si ca armata sa nu a inaintat atat de repede pe cat se asteptase. „Conform manualelor NATO si calculelor pe care le-am facut, patru luni ar fi trebuit sa fie suficiente pentru ca noi sa ajungem in Crimeea, sa luptam acolo si sa ne intoarcem”, explica el. Oamenii sai au fost, dimpotriva, franati de liniile de aparare extrem de eficiente ale Rusiei si nu au putut sa se stabileasca durabil pe malul stang al Niprului.
„La inceput, am crezut ca e o problema cu comandantii nostri, asa ca i-am schimbat pe unii dintre ei”, explica Zalujnii. „Atunci m-am gandit ca soldatii nostri nu sunt adaptati misiunii lor, asa ca i-am transferat pe unii in anumite brigazi”, adauga el. Dar in zadar. De fiecare data cand trupele ucrainene au incercat sa avanseze, au fost intampinate cu artilerie, drone si campuri de mine imprastiate pe campul de lupta, tehnologia moderna impiedicand orice operatiuni secrete. „Vedem tot ce face inamicul si el vede tot ce facem noi”, rezuma generalul.
Nevoia de un salt tehnologic masiv
Pentru Valeri Zalujnii, un salt tehnologic masiv este, prin urmare, esential pentru a iesi din „impas”. Ofiterul superior cere inovatie in domeniile dronelor, razboiului electronic, capabilitatilor anti-artilerie si echipamentelor de deminare, inclusiv noi solutii robotice. Desi comandantul-sef se declara „recunoscator” pentru livrarile de arme occidentale, regreta ca uneori au ajuns prea tarziu pentru a face o diferenta reala. Rachetele cu raza lunga de actiune si tancurile „ne-ar fi fost deosebit de utile anul trecut”, pentru a valorifica succesul contraofensivelor de la Harkiv si Herson, spune el. „Dar au sosit abia anul acesta”.
Dar generalul ucrainean nu se ascunde in spatele acestor intarzieri. „Este important sa intelegem ca acest razboi nu poate fi castigat cu armele generatiei trecute si cu metode depasite”, insista el. „Vor duce inevitabil la intarzieri si, prin urmare, la infrangere”. Dupa parerea lui, tehnologia va face diferenta in acest razboi.
Intre timp, Valeri Zalujnii vrea sa faca totul pentru a impiedica un razboi de transee. „Cel mai mare risc (cu aceasta optiune) este ca razboiul sa dureze ani de zile si sa epuizeze statul ucrainean”, subliniaza el. Spre deosebire de Rusia, Ucraina nu are un rezervor uman aproape nelimitat. Daca saltul tehnologic nu se produce rapid, „mai devreme sau mai tarziu, ne vom da seama ca pur si simplu nu avem destui oameni cu care sa luptam”, conchide ofiterul.