Ziarul rusesc Nezavisimaia Gazeta, printre ultimele publicatii care se bucura de o oarecare independenta editoriala la Moscova, a analizat duminica strategia comuna a Occidentului fata de Rusia si a constatat o unitate ”fara fisura”. Ziarul arata ca perspectiva pentru economia rusa este ”trista”, in timp ce Vestul isi permite acum sa foloseasca drept aliat timpul, asa cum a facut-o de decenii Vladimir Putin impotriva propriilor sai oponenti interni.
Este unul dintre putinele articole din presa rusa care prezinta o perspectiva negativa pentru Kremlin, in conditiile unei cenzuri cvasi-totale exercitate de administratia Putin.
Analiza integrala din Nezavisimaia Gazeta:
Saptamana trecuta a fost marcata de o schimbare radicala in ceea ce priveste natura sprijinului occidental pentru Ucraina. Schimbarea a fost cel mai bine reflectata intr-un interviu acordat ziarului german Bild am Sonntag de catre presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea a subliniat clar si raspicat obiectivul impunerii sanctiunilor Uniunii Europene (in sens mai larg – intregul Occident): de a contribui la victoria Ucrainei in conflictul cu Rusia.
La prima vedere, e de la sine inteles, dar pana de curand politicienii occidentali nu s-au straduit sa exprime direct aceasta idee. De exemplu, este memorabila declaratia ambigua a secretarului de stat al SUA, Anthony Blinken, facuta de acesta la inceputul lunii aprilie. Seful diplomatiei americane a numit obiectivul sanctiunilor „o schimbare a comportamentului Rusiei” si a considerat ca este posibil ca unele sanctiuni, cu acordul Kievului si sub rezerva progreselor in negocierile ruso-ucrainene, sa fie ridicate. Aceasta ambiguitate trebuie sa fi inspirat optimism autoritatilor ruse.
Au existat, desigur, motive pentru a spera cel putin ca reactia UE si a SUA la evenimentele actuale din Ucraina va fi aceeasi ca in 2014 – adica, de fapt, niciuna. Numai ca acum nu exista semne clare ca va aparea o fisura in pozitia Occidentului. Fireste, gazele, petrolul si veniturile din acestea sunt importante pentru Vest, dar valorile intangibile generale sunt mai importante.
Acest lucru se va vedea si saptamana viitoare, cand UE va discuta cea de-a sasea runda de sanctiuni, care, potrivit lui von der Leyen, va afecta si resursele energetice rusesti (se pare ca se refera la petrol). Pana in prezent, doar Ungaria si-a exprimat dezacordul cu acest lucru. Ministrul sau de externe, Peter Szijjarto, a declarat ca tara sa nu sustine nicio sanctiune energetica impotriva Rusiei. Este adevarat, Ungaria a sustinut anterior sanctiuni similare impuse de UE impotriva importului de carbune rusesc, ceea ce era destul de in spiritul premierului Viktor Orban. Acesta nu cauta deloc sa isi asume un rol foarte periculos, ingrat si putin promitator de lobbyist pentru interesele Kremlinului in Uniunea Europeana, ci doar foloseste ocazia razboiului din Ucraina pentru a atinge obiective de politica interna, uneori de PR de moment.
Prin urmare, exista mai multe motive pentru a-l crede pe ministrul economiei din Franta, Bruno Le Mer. Acesta a declarat ca impunerea unui embargo asupra achizitiilor de petrol din Rusia este „mai degraba o chestiune de saptamani decat de luni”. Situatia este mai complicata in cazul respingerii gazului rusesc. Este clar ca nu pot exista solutii rapide. Dar, judecand dupa activitatea desfasurata de ministrii tarilor europene in cautarea de alternative la gazul rusesc, iata ca, in viitorul previzibil, perspectiva este trista pentru economia rusa.
Exista deja un progres in pozitia Occidentului, ceea ce nu este imbucurator pentru Rusia. Statele Unite au adoptat un nou, al optulea pachet de ajutor de armament pentru Ucraina. Acesta include, printre altele, furnizarea de obuziere M777. Suma totala livrata, ca si in cazul celui de-al saptelea pachet, se ridica la suma record de 800 de milioane de dolari.
In plus, incep livrarile de obuziere germane autopropulsate PzH 2000 catre Ucraina. Adica arme grele moderne. Acest lucru inseamna ca Occidentul nu se va limita la livrari de vehicule blindate de fabricatie sovietica, familiare ucrainenilor din arsenalele tarilor din fostul Pact de la Varsovia, si este pregatit, daca este necesar, sa recalifice personalul militar ucrainean.
O alta inovatie alarmanta este implicarea treptata a Turciei in presiunile asupra Rusiei. Aceasta tara si-a inchis spatiul aerian pentru avioanele militare rusesti care zboara spre Siria. Pana acum, Turcia s-a comportat fata de Rusia ca si cum nu ar fi fost membra a NATO. Tara s-a pozitionat ca un mediator in conflict, si nu ca parte a acestuia. Acum, insa, presedintele Recep Tayyip Erdogan a inceput sa demonstreze ca aceasta situatie nu este eterna si ca Turcia isi poate reconsidera neutralitatea, in general binevoitoare fata de Rusia. In acest sens, trebuie sa amintim declaratia ministrului de externe Mevlut Cavusoglu potrivit careia Turcia se va alatura sanctiunilor antirusesti daca acestea vor fi introduse de ONU. Ultima clauza este semnificativa, dar nu trebuie sa induca in eroare. Din moment ce autoritatile turce au inceput sa permita chiar posibilitatea de a se alatura sanctiunilor, acest lucru nu este un accident.
Toate acestea impreuna inseamna ca SUA si aliatii sai vor actiona impotriva Rusiei intr-un mod mai coordonat si mai dur. Si, cel mai important, se ia un numar tot mai mare de decizii care sunt greu de anulat pur si simplu, chiar daca presupunem ca Occidentul, in deplina concordanta cu prognoza lui Lavrov, „innebuneste” si uita de Ucraina.
De ani de zile, in relatiile sale cu lumea exterioara, Kremlinul se ghideaza dupa logica politica interna rusa, conform careia timpul lucreaza impotriva adversarilor sai. De ce sa negociezi si, prin urmare, sa cedezi, cand ii poti „stoarce”, fara sa cedezi nimic, pe toti acesti politicieni occidentali care sunt inlocuiti prin alegeri, dependenti de opinia publica si, prin urmare, constransi in libertatea de manevra a politicienilor occidentali? Acum, poate pentru prima data in doua decenii, Occidentul intentioneaza sa „stoarca” Kremlinul, bazandu-se pe factorul timp. Tactica este periculoasa, dar nu nesabuita. Von der Leyen, in acelasi interviu, a repetat previziunile pesimiste privind starea economiei rusesti, date de Banca Mondiala – o scadere a PIB-ului cu 11% pana la sfarsitul anului. Evaluarea FMI este ceva mai putin pesimista – o scadere de doar 8,5%.