Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, avertizează că există semnale tot mai consistente din partea serviciilor de informații occidentale privind intențiile Rusiei de a analiza scenarii de atac asupra unor state membre NATO. Potrivit unei declarații oferite pentru Gazeta Wyborcza, oficialul european subliniază că astfel de informații, venite din surse multiple, nu pot fi ignorate, scrie adevărul.ro.
Afirmațiile lui Kubilius vin într-un context geopolitic extrem de tensionat. În 2025, generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor aliate NATO și șeful Comandamentului Armatei SUA în Europa, declara că Occidentul ar avea la dispoziție cel mult un an și jumătate pentru a se pregăti în fața riscului unei confruntări globale cu Rusia și China. Potrivit acestuia, cele două regimuri autocratice ar putea iniția o ofensivă coordonată în 2027.
Kubilius atrage atenția că, deși Rusia a suferit pierderi semnificative în Ucraina, capacitatea sa de a produce arme în ritm industrial nu a fost afectată decisiv. „Putin se aștepta să fie la Kiev în trei zile. Războiul l-a forțat să se adapteze. A plătit un preț uriaș, dar continuă să-și alimenteze mașinăria de război la scară mare”, afirmă comisarul.
În opinia lui Kubilius, lecțiile oferite de Ucraina în materie de apărare sunt esențiale pentru securitatea Europei. El susține că sprijinul pentru Kiev nu trebuie să se limiteze la transferuri de echipamente, ci trebuie să includă și preluarea experienței directe din teren – în special în domeniul tehnologiilor autonome și al adaptabilității.
„Ucrainenii au transformat startup-urile în centre de inovație militară. Producători de drone coordonează, practic, propriile batalioane. Ei nu doar fabrică echipamente, ci le testează pe front, le îmbunătățesc constant și le adaptează în timp real. Este o lecție de agilitate pe care Europa trebuie să o învețe urgent”, subliniază Kubilius.
Tot el amintește că, în 2025, Rusia a intensificat atacurile cu drone asupra unor țări europene, inclusiv Polonia, Danemarca, Norvegia, România și statele baltice. În timp ce unele dintre aceste state dispun de capacități de interceptare, altele sunt vulnerabile. Polonia și Danemarca au anunțat deja intenția de a colabora cu Ucraina pentru a-și consolida apărarea antiaeriană, a declarat recent președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Reînarmarea Rusiei – un program fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece
Un semnal suplimentar de alarmă vine dinspre serviciile de informații ale Ucrainei. În septembrie 2025, generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații militare de la Kiev, a avertizat că Rusia a demarat un amplu program de reînarmare, cu obiectivul declarat de a-și pregăti armata pentru un posibil conflict direct cu Europa.
Programul, estimat la 1,2 trilioane de dolari, este structurat în două etape: prima până în 2030, a doua până în 2037. Potrivit surselor ucrainene, este cel mai amplu efort militar rusesc de după anii ’80, depășind chiar dimensiunea înarmării din perioada târzie a Uniunii Sovietice.
Kubilius atrage atenția că, în paralel cu această reînarmare, Rusia își diversifică și metodele de război hibrid, inclusiv în domeniul cibernetic, informațional și logistic. „Trebuie să înțelegem cum operează Rusia. Și mai ales, să luăm în serios toate semnalele care vin dinspre serviciile de informații. Orice ezitare poate avea consecințe grave”, avertizează oficialul european.