Noua lege ucraineana a minoritatilor nationale ofera garantii in conformitate cu standardele internationale, dar pentru asigurarea deplinei conformitati cu aceste standarde unele dispozitii ale legii trebuie reconsiderate, a estimat luni intr-o opinie Comisia de la Venetia - Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, care a sesizat faptul ca diminuarea considerabila a predarii in limbile minoritatilor in Ucraina pune in pericol identitatea lingvistica a acestor minoritati, scrie agerpres.ro.
Printre recomandarile formulate astfel de panelul de experti al Consiliului Europei regasim asigurarea corespunzatoare a dreptului de acces la mass-media in limbile minoritatilor, precum si reconsiderarea dispozitiilor din alte legi ce restrang libertatea folosirii limbilor minoritatilor sau care prevad tratamente diferentiate ale limbilor minoritatilor.
Alte recomandari mentioneaza extinderea dreptului de organizare a evenimentelor in limbile minoritatilor catre toate persoanele, eliminarea obligatiei de a furniza traducerea in limba ucraineana la evenimentele publice la cererea vizitatorilor sau a spectatorilor (sau cel putin de a o reconsidera tinand cont de principiul proportionalitatii), si de asemenea sporirea certitudinii din punct de vedere legal a posibilitatii de a dispune de traducerea informatiilor oficiale si generale in limba minoritara.
Intr-o opinie anterioara, emisa in anul 2017, Comisia de la Venetia a exprimat mai multe preocupari si a formulat o serie de recomandari in vederea respectarii de catre Ucraina a standardelor europene si internationale cu privire la drepturile minoritatilor in materie de educatie.
In prezenta opinie, Comisia nu a reexaminat in mod exhaustiv situatia prezenta de ansamblu a protejarii limbilor minoritatilor in sectorul educational in Ucraina. Mai precis, Comisia de la Venetia nu a examinat Legea privind Educatia Secundara Generala Completa, adoptata de parlamentul de la Kiev in martie 2020 si care cuprinde modele educationale complete pentru minoritatile nationale.
Luand act de hotararea Curtii Constitutionale a Ucrainei din 2 octombrie 2019, in care aceasta estimeaza ca prin adoptarea Legii Educatiei statul ucrainean a creat conditiile pentru respectarea deplina a drepturilor minoritatilor nationale, Comisia de la Venetia considera adecvat sa aminteasca principalele preocupari si recomandari exprimate in opinia sa din 5 septembrie 2017.
Ea mentioneaza astfel lipsuri in ce priveste numarul profesorilor calificati, manualele scolare corespunzatoare si metodologia pedagogica pentru predarea limbii ucrainene. In acelasi timp, diminuarea considerabila a predarii in limbile minoritatilor pune in pericol supravietuirea scolilor cu predare in limbile minoritatilor, nivelul de cunoastere al limbilor minoritatilor si inclusiv identitatea lingvistica a minoritatilor. Pe de alta parte, tratamentul diferentiat al limbilor minoritatilor, intre limbi vorbite in tarile UE si limbi ale minoritatilor care nu sunt limbi oficiale in UE, in lipsa unei justificari convingatoare, constituie discriminare.
Aceste preocupari si recomandari raman valabile, in masura in care ele nu sunt solutionate in mod adecvat prin legi speciale ulterioare.
Comisia de la Venetia noteaza de asemenea ca legislativul ucrainean a amanat pana pe 1 septembrie 2023 implementarea completa a reformei care presupune transformarea graduala a sistemului de invatamant in limbile minoritatilor intr-un sistem de invatamant in limba de stat. Dupa ce pandemia COVID-19 si agresiunea militara rusa, precum si impactul bugetar al acesteia din urma par sa fi afectat implementarea deplina a reformei, Comisia de la Venetia recomanda Ucrainei amanarea in continuare a implementarii acesteia si sa o faca in mod explicit prin lege, reconsiderand-o in acelasi timp pentru a tine cont de recomandarile cuprinse in opinia emisa in anul 2017.
Cu referire tot la noua lege a minoritatilor nationale, Comisia de la Venetia recomanda ca, pentru asigurarea deplinei conformitati cu articolul din lege care mentioneaza explicit accesul la manuale scolare, actul normativ sa fie completat cu obligatia statului ucrainean de a furniza manuale si materiale educationale in limbile minoritatilor.
Un alt articol din lege stipuleaza ca institutiile private de invatamant secundar isi pot alege limba de predare, cu exceptia acelora care primesc fonduri publice, acestea din urma fiind obligate sa asigure ca elevii stapanesc limba de stat conform standardelor statului ucrainean, articol despre care Comisia de la Venetia afirma ca respecta doar partial recomandarile din opinia emisa in 2017.
Pe de alta parte, textul legii lasa impresia ca alegerea limbii de predare nu se aplica invatamantului primar si nici celui superior, dar autoritatile ucrainene au precizat Comisiei de la Venetia ca ceea ce in lege este definit drept "invatamant secundar" cuprinde ceea ce in mod obisnuit numim invatamant primar, iar pentru invatamantul superior exista o legislatie specifica.
Comisia de la Venetia recomanda de asemenea ca Legea Minoritatilor sa garanteze atat dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale sa invete in limba lor cat si drepturile lor lingvistice pe parcursul intregului proces educational, asa cum este cerut in mod rezonabil prin aplicarea standardelor internationale, cum ar fi de pilda cazul in zonele care in mod traditional nu sunt locuite de persoane apartinand minoritatilor nationale sau nu sunt locuite in mod substantial de acestea, dar exista o cerere suficienta.