Bruxelles-ul a recomandat, miercuri, 12 octombrie, ca Bosnia si Hertegovina sa primeasca statutul oficial de tara candidata la aderarea la Uniunea Europeana, dar cu conditia unor reforme ulterioare, relateaza Euronews.
„Comisia recomanda ca Bosniei si Hertegovinei sa i se acorde statutul de candidat de catre Consiliu, intelegand ca sunt luate o serie de masuri pentru consolidarea democratiei, functionalitatii institutiilor statului, statului de drept, luptei impotriva coruptiei si crimei organizate, garantarea libertatii presei si managementul migratiei in tara. Comisia va continua sa sprijine eforturile de reforma si sa accelereze integrarea Balcanilor de Vest in ansamblu”, se precizeaza intr-un comunicat al Comisiei Europene.
„Astazi am propus sa acordam statutul de candidat Bosniei si Hertegovinei prin decizia colegiului Comisiei. Am recunoscut si perspectiva europeana a Georgiei, asa ca vantul schimbarii sufla din nou in Europa si trebuie sa capatam acest impuls”, a anuntat sefa Executivului UE, Ursula von der Leyen.
Statul balcanic se afla de aproape doua decenii pe lista de asteptare a UE. A fost identificat pentru prima data ca un „potential” candidat la UE in iunie 2003 si si-a depus cererea oficiala in februarie 2016.
In luna iunie a acestui an, Consiliul European a afirmat ca este „gata” sa acorde Bosniei si Hertegovinei statutul de candidat si a cerut Comisiei Europene sa prezinte situatia implementarii a 14 prioritati-cheie.
Recomandarea Comisiei Europene trebuie sa fie sustinuta de cele 27 de tari ale UE intr-un vot unanim.
Daca liderii UE aproba candidatura Bosniei si Hertegovinei, tara balcanica se va alatura Albaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegrului, Serbiei, Turciei, Ucrainei si Republicii Moldova ca tari candidate oficiale.
Din 1945 pana in 1992, Bosnia a facut parte din Republica Federala Socialista Iugoslavia, care s-a prabusit si s-a impartit in sapte state independente.
Cele trei grupuri etnice principale ale Bosniei – sarbii ortodocsi de est, croatii catolici si bosniacii musulmani – au fost atrasi intr-un conflict civil care a escaladat in campanii de epurare etnica, violuri in masa si lagare de concentrare.
La finalul conflictului dintre anii 1992 si 1995, soldat cu 100.000 de morti, tara a fost impartita in doua entitati.