Concluziile primei zile a summitului NATO din Turcia: contracte militare de zeci de miliarde de dolari, în timp ce Trump se declară „foarte dezamăgit” de Alianță

Liderii s-au reunit pentru acest summit în capitala Turciei în speranța de a proiecta o imagine de unitate după un alt an dificil, în care războiul cu Iranul a scos din nou la iveală fisuri în alianța care a stat la baza securității occidentale încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Într-o întâlnire cu președintele Recep Tayyip Erdogan, Trump a declarat că ar fi putut boicota cu totul summitul NATO dacă nu ar fi existat relațiile lui cordiale cu liderul turc și nu a exclus noi retrageri de trupe din Europa.

„Ei bine, vom vedea. Am fost foarte dezamăgit de NATO”, a spus el, menționând în mod special Marea Britanie, Franța, Italia și Germania din cauza faptului că nu au făcut suficient ca să sprijine războiul SUA împotriva Iranului, scrie hotnews.ro.

Trump a adăugat că „nu am fost tratați bine” de către aliați, chiar dacă a reiterat că nu dorește și nici nu are nevoie de ajutorul lor.

„Înainte să le cer ajutorul, au spus că nu vor fi acolo, iar noi am investit trilioane de dolari în NATO”, a afirmat președintele american.

Trump a mai spus că a discutat cu președintele rus Vladimir Putin și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski înainte de summit cu privire la încheierea războiului care a început în februarie 2022, când Rusia și-a invadat vecinul.

„Cred că amândoi vor să ajungă la un acord. Păcat că a durat atât de mult… Se va întâmpla ceva”, a spus Trump. „Cred că vom rezolva problema, sperăm că în curând”, a adăugat el.

În timp ce a criticat aspru aliații de lungă durată, Trump a anunțat că Washingtonul va ridica sancțiunile împotriva Turciei, impuse în 2020 ca urmare a achiziționării de către Ankara a unor sisteme rusești de apărare aeriană. De asemenea, el și-a exprimat disponibilitatea de a vinde Turciei avioane de vânătoare F-35.

„Turcia a fost, în multe privințe, mult mai loială decât alte țări pe care le considerăm loiale. Aceasta este o decizie pe care o vom lua. Este un avion excelent, este cel mai bun, de departe cel mai bun avion din prezent. Și este cu siguranță ceva ce vom lua în considerare”, a declarat Trump.

Această măsură ar reprezenta un gest important față de Erdogan și ar elimina un motiv de tensiune de lungă durată din relațiile bilaterale.

Rutte vrea o revoluție în industria apărării

Membrii NATO au încercat în repetate rânduri să-i demonstreze lui Trump că își intensifică eforturile în domeniul apărării.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat luni că europenii au înregistrat creșteri „uluitoare” ale cheltuielilor pentru apărare.

Înainte de sosirea lui Trump, Rutte a prezentat cu mândrie o serie de inițiative și acorduri în cadrul unui forum al industriei de apărare și a cerut „o revoluție” a industriei de apărare în cadrul alianței, avertizând cu privire la cheltuielile militare masive ale Rusiei, precum și ale Chinei, Coreei de Nord și Iranului.

„Nu ne putem permite să pierdem timp. Avem nevoie de capacități chiar acum pentru a ne asigura că rămânem pregătiți. Situația de securitate o impune”, a declarat Rutte. „Zgomotul utilajelor de producție trebuie să se transforme într-un urlet”, a adăugat șeful NATO.

Acordurile, a căror valoare este estimată la cel puțin 50 de miliarde de dolari, potrivit unui oficial NATO, includ achiziționarea de către țările europene a unor drone de supraveghere de la compania americană Northrop Grumman, precum și achiziționarea de avioane de supraveghere GlobalEye de către NATO de la compania suedeză Saab.

Acțiunile Saab au înregistrat la un moment dat o creștere de peste 5%, investitorii mizând pe faptul că compania va beneficia de planurile europene de reînarmare. Morgan Stanley a revizuit în sens pozitiv ratingul acțiunilor.

Separat, guvernul britanic a anunțat, într-un comunicat, că 12 țări europene, printre care Marea Britanie, Franța și Germania, vor cheltui peste 50 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru a dezvolta arme de precizie cu rază lungă de acțiune, în vederea consolidării capacităților de apărare ale NATO.

Premierul Keir Starmer va prezenta miercuri, la Ankara, inițiativa condusă de Marea Britanie, iar țările urmează să emită o declarație comună cu detalii suplimentare.

Sectorul european al apărării a fost adesea criticat pentru fragmentare și pentru birocrația excesivă, precum și pentru rivalitățile dintre companii și țări. Acest lucru a făcut ca Europa să depindă mai mult de achizițiile de arme din SUA.

Creșterea economică slabă și necesitatea de a menține un sistem generos de asistență socială au făcut, de asemenea, ca cheltuielile pentru apărare să fie mai greu de acceptat în Europa.

Războiul din Iran și reluarea criticilor la adresa NATO

Tensiunile din cadrul NATO, deja accentuate din cauza situației din Ucraina și a dorinței lui Trump de a smulge Groenlanda din mâinile Danemarcei, stat membru al NATO, s-au adâncit după ce SUA au atacat Iranul în februarie. Trump a criticat în repetate rânduri statele membre NATO pentru sprijinul insuficient acordat în cadrul conflictului din Orientul Mijlociu, amenințând că va părăsi alianța.

Marți, el și-a reiterat intenția de a prelua insula arctică.

„Aceasta ar trebui să fie sub controlul Statelor Unite, nu al Danemarcei”, a afirmat președintele american.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO – pentru că Groenlanda nu are cum să ajute Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, iar aceasta este o parte importantă pentru Statele Unite”, a susținut el.

În cadrul summitului, premierul danez Mette Frederiksen a declarat că se așteaptă ca aliații să respecte suveranitatea țării sale și să accepte faptul că Groenlanda nu este de vânzare.

Oficialii europeni insistă că și-au onorat în mare măsură angajamentele de a permite Statelor Unite să utilizeze spațiul lor aerian și bazele militare, în ciuda faptului că nu au fost consultați cu privire la războiul extrem de nepopular din Iran, care le-a zguduit economiile.

Statele Unite au anunțat, de asemenea, retragerea unor trupe din Europa și au demarat o evaluare de șase luni a prezenței lor militare în regiune.

Oficialii europeni au spus că se așteptau la o reluare a unor critici recente din partea lui Trump și că nu pot fi siguri de un rezultat pozitiv, în parte din cauza relației instabile a președintelui american cu unii lideri, așa cum s-a văzut cel mai recent în conflictul cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni.

Miercuri, este de așteptat ca membrii NATO să-și reafirme sprijinul pentru Ucraina, în contextul în care Zelenski solicită urgent mai multe echipamente de apărare aeriană.

Subliniind parcă miza evenimentelor, Rusia a lovit luni regiunea Kievului cu rachete și drone, ucigând cel puțin 28 de persoane și scoțând la iveală lipsa acută de interceptori de apărare aeriană, fabricați în SUA, cu care se confruntă Ucraina.

Apelul lui Zelenski: Primirea Ucrainei în NATO

Ucraina ar putea aduce capacități de apărare „extraordinare” Alianței Nord-Atlantice dacă va deveni membru al NATO, a afirmat marți la Ankara președintele Zelenski, potrivit AFP.

De asemenea, el a îndemnat NATO să dea dovadă de mai multă „hotărâre” în sprijinul acordat apărării aeriene a Ucrainei, în contextul în care Rusia intensifică atacurile cu rachete, în special cu rachete balistice și hipersonice, împotriva orașelor și infrastructurii țării sale.

„Ucraina își are locul în cadrul NATO, deoarece NATO împreună cu Ucraina reprezintă alianța viitorului”, a subliniat Zelenski în fața unui public format din reprezentanți ai industriei apărării și ai Alianței.

Ucraina dorește să adere la Alianța Nord-Atlantică, dar Statele Unite, conduse de președintele Donald Trump, s-au opus până acum acestui lucru.

„Credeți cu adevărat că ar fi corect să lăsăm în afara NATO o țară și un popor cu un astfel de nivel de capacități de apărare?”, a întrebat președintele ucrainean în prima zi a summitului de la Ankara.

„Ne considerăm deja parteneri de încredere, iar integrarea într-o comunitate comună de securitate ar fi un pas firesc”, a mai afirmat Zelenski.

„Adevărul este că vom rămâne mult timp în vecinătatea sursei problemei – Rusia. Aderarea Ucrainei la NATO reprezintă o sursă de capacitate defensivă extraordinară”, a adăugat liderul de la Kiev.

La mai bine de patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, Ucraina a dezvoltat expertiză și competențe în domeniul dronelor, dar a reușit, de asemenea, în scurt timp să creeze de la zero o capacitate de producție de rachete, precum racheta de croazieră „Flamingo”.

„Dacă ucrainenii știu deja să lupte în acest fel, atunci este logic ca aceste capacități să devină parte a apărării colective a Alianței, ceea ce ne-ar face pe toți mai puternici”, a dat asigurări președintele ucrainean.

Această capacitate nu este însă suficientă pentru a proteja Ucraina în proporție de 100% împotriva atacurilor lansate zilnic de Rusia.

„Suntem capabili să facem totul singuri, dar când vine vorba de apărarea aeriană, avem nevoie de hotărârea partenerilor noștri. Fie ca o mai mare hotârâre și mai multe decizii în materie de apărare aeriană să devină unele dintre rezultatele-cheie ale acestui summit NATO”, a mai spus Zelenski.

Ucraina solicită, în special, mai multe rachete interceptoare Patriot, deosebit de eficiente în interceptarea rachetelor balistice și hipersonice rusești, dar, după săptămâni de război în Orientul Mijlociu, stocurile sunt limitate.

„Am discutat, de asemenea, cu partenerii noștri americani despre licențele de producție pentru rachetele Patriot și vă rog să ne sprijiniți eforturile pentru ca acest lucru să devină realitate”, a pledat liderul de la Kiev.

„Cred că există o provocare majoră la care trebuie să lucrăm, și anume apărarea aeriană, pentru a ne asigura că orașele și infrastructurile voastre vitale sunt protejate”, a recunoscut apoi Mark Rutte, aflat alături de președintele ucrainean.

Anunțul lui Nicușor Dan

Tot marți, președintele Nicușor Dan a afirmat că România este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență.

El a anunțat că țara noastră s-a alăturat, în marja summitului NATO, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, coordonată de Canada.

„Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii. În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a scris Nicușor Dan, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei au anunțat intenția de a crea DSRB.

„În vremurile în care țările aliate cresc investițiile în Apărare, extind capacitatea industrială și accelerează producția capabilităților critice, recunoaștem nevoia de a mobiliza capitalul public și privat la nivelul la care apărarea, securitatea și reziliența noastre pot fi susținute”, au transmis aceștia în Declarație, potrivit Agerpres.

Ei afirmă angajamentul comun de a colabora pentru stabilirea DSRB și precizează că Banca lărgește accesul la capital, reduce costurile de finanțare și susține expansiunea capacității industriale în țările membre.

„Subliniem că DSRB intenționează să fie complementară, nu să duplice alte instrumente naționale și multilaterale care au ca scop producția în apărare. Ne angajăm să aducem leadershipul necesar pentru a evolua în crearea DSRB cu rapiditatea care este cerută de actualul context geopolitic, astfel încât Banca să devină operațională în 2027”, au adăugat semnatarii Declarației.