Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat marti ca Finlanda si Suedia trebuie sa isi modifice legislatia pentru a putea adera la NATO, in caz contrar Turcia urmand sa faca uz de dreptul sau de veto, relateaza Reuters.
Ankara a obiectat inca din 13 mai fata de primirea in Alianta a celor doua tari nordice, pe motiv ca acestea accepta pe teritoriul lor persoane legate de grupari considerate teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Un alt motiv invocat este ca Finlanda si Suedia au sistat in 2019 exporturile de armament catre Turcia.
Pana acum neutri, suedezii si finlandezii au cerut oficial primirea in NATO dupa invazia rusa in Ucraina.
Extinderea Aliantei trebuie insa aprobata de toate cele 30 de state membre. Dintre acestea, Turcia - membra a NATO de sapte decenii - are a doua armata ca marime, dupa cea a Statelor Unite.
Cavusoglu a reluat practic pozitia deja exprimata de presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pretinzand tarilor candidate sa inceteze sprijinul pentru PKK si alte grupari, sa interzica organizarea oricaror evenimente ale acestora, sa ii extradeze pe cei urmariti de Turcia pentru acuzatii de terorism, sa sprijine operatiunile militare si antiteroriste ale fortelor turce si sa elimine restrictiile asupra exporturilor de armament.
Atat Finlanda, cat si Suedia au incercat sa negocieze o solutie, iar guvernele mai multor tari membre ale NATO si-au exprimat increderea ca obiectiile partii turce pot fi depasite.
Turcia refuza un dialog cu Finlanda si Suedia pana nu primeste raspunsuri la cererile formulate
Ministrul turc de externe a aratat ca delegatiile finlandeza si suedeza au primit saptamana trecuta, la Ankara, documente care prezinta cerintele tarii sale. El a adaugat ca se asteapta ca aliatii sa incerce sa raspunda la preocuparile legate de securitate.
"Cererile noastre sunt imposibile? Nu. Vrem sa inceteze sprijinul pentru terorism", a declarat Cavusoglu agentiei de presa turce Anadolu, preluate de Reuters. "Ei pun problema asa: 'deoarece suntem departe de regiunile cu terorism, legile noastre sunt concepute in acest mod'. Ei bine, atunci trebuie sa le schimbati. Ei spun ca o organizatie terorista poate organiza evenimente si isi poate flutura zdrentele. Atunci trebuie sa va schimbati legile".
Guvernele de la Helsinki si Stockholm au afirmat ca condamna terorismul si sunt deschise la dialog.
Cavusoglu a aratat ca secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se ocupa de problema si a propus un dialog intre cele trei tari la Bruxelles. Seful diplomatiei turce a raspuns insa ca Ankara nu vede rostul unui astfel de dialog inainte de a primi raspunsuri la cerintele formulate in scris. "Trebuie sa exista lucruri concrete de discutat", a apreciat el.
Directorul pentru comunicare al cancelariei presedintelui Erdogan, Fahrettin Altun, declarase celui mai mare cotidian finlandez, Helsingin Sanomat, ca Finlanda trebuie sa ia in serios preocuparile Turciei. "Pana la urma, guvernul Finlandei trebuie sa decida ce este mai important - sa adere la NATO sau sa protejeze astfel de organizatii", a spus el, referindu-se la PKK si celelalte grupari considerate teroriste de Ankara.