Criza din Orientul Mijlociu, declanșată în luna februarie de bombardamentele Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, a generat „cea mai mare amenințare” la adresa securității energetice din istorie, a avertizat joi Agenția Internațională pentru Energie (AIE).
În raportul său anual de referință, World Energy Outlook, instituția subliniază că populația și consumatorii finali ajung să suporte tot mai mult nota de plată, pe măsură ce lumea rămâne fără soluții de rezervă pentru a absorbi impactul conflictului asupra aprovizionării cu energie. La fel ca șocurile energetice din trecut, actuala criză va lăsa cu siguranță „urme de durată”, atrage atenția agenția, notează AFP.
Blocada din Strâmtoarea Ormuz depășește șocurile petroliere din anii ’70
Statele din Golf întâmpină dificultăți majore în exportul de petrol de când Iranul a început să blocheze Strâmtoarea Ormuz și să vizeze petrolierele din zonă, ca reacție la loviturile americane și israeliene din februarie. În ciuda încercărilor Statelor Unite de a escorta navele prin acest canal - pe unde, înainte de criză, tranzita aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol - rutele de aprovizionare rămân grav perturbate.
„Criza din Strâmtoarea Ormuz a creat cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie, una care eclipsează amploarea șocurilor petroliere din anii 1970”, a scris directorul executiv al AIE, Fatih Birol, în prefața raportului.
Oficialul a evidențiat eforturile depuse de state pentru a proteja gospodăriile, în condițiile în care țările producătoare au adus mai mult petrol pe piață și au folosit rute alternative, iar China a redus achizițiile de pe piețele internaționale. Cu toate acestea, măsurile de protecție își ating limitele.
„Guvernele au intervenit pentru a încerca să ofere un scut consumatorilor, dar aceștia s-au confruntat totuși cu prețuri mai mari și, în unele cazuri, cu deficite de aprovizionare”, a explicat Fatih Birol. Raportul notează că, pe măsură ce celelalte rezerve și mecanisme de amortizare se epuizează, impactul este preluat tot mai mult de consumatori și de prețurile ridicate. Tonul actual contrastează puternic cu cel din luna iulie, când Birol estima că piața petrolului beneficia încă de „mai mulți factori de amortizare”.
„Nu există nicio cale de întoarcere” la lumea de dinainte
Raportul AIE este publicat în contextul în care liderii mondiali sunt reuniți în Turcia pentru conferința climatică COP31, guvernele fiind sub o presiune uriașă să combată schimbările climatice după un an marcat de valuri de căldură extremă și incendii de vegetație în Europa, precum și de inundații devastatoare în Nepal.
Pentru proiecțiile sale, agenția analizează trei scenarii principale: unul prudent, bazat pe politicile aflate deja în vigoare, un scenariu intermediar, care ia în calcul politicile anunțate de guverne (inclusiv măsuri încă neadoptate), și un al treilea scenariu, care vizează atingerea neutralității climatice (emisii nete zero) până în 2050.
În scenariul intermediar, AIE estimează că cererea globală de petrol va atinge un vârf în jurul anului 2030, urmat de un declin lent, în timp ce cererea de gaze naturale va continua să crească până în jurul anului 2035. Pentru ediția din acest an, specialiștii au adăugat însă alte două scenarii dedicate exclusiv situației în care criza din Orientul Mijlociu se prelungește.
„Deși sectorul energetic și economia globală au dat dovadă de o reziliență considerabilă, cu cât criza durează mai mult, cu atât efectele vor fi mai profunde”, a declarat Fatih Birol într-un comunicat de presă. „Și nu văd nicio cale credibilă prin care lumea energetică să se poată întoarce la modul în care arăta înainte”, a conchis șeful Agenției Internaționale pentru Energie, relatează libertatea.ro


