Presa internațională urmărește îndeaproape evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu și încearcă să estimeze șansele de încheiere a acestuia. Publicațiile au descris planul de pace propus de Statele Unite pentru Iran mai degrabă ca pe o inițiativă incertă, marcată de contradicții și scepticism, decât ca pe o soluție clară pentru încheierea ostilităților.
PLANUL DE PACE AL SUA
„- Încetarea temporară a focului.
- Reluarea negocierilor oficiale SUA–Iran.
- Ridicarea treptată a sancțiunilor.
- Limitarea programului nuclear iranian.
- Reducerea stocurilor de uraniu îmbogățit.
- Redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru transport naval.”
Acestea sunt doar câteva puncte esențiale din planul amplu al Statelor Unite pentru încheierea războiului cu Iranul, dezvăluit de presa internațională. Documentul, structurat în 15 puncte și transmis prin intermediari, reflectă presiunea tot mai mare pentru o soluție diplomatică, însă ridică numeroase semne de întrebare.
Michael CLARKE, ANALIST DE SECURITATE ȘI APĂRARE: „Capacitatea balistică a Iranului este cu siguranță impresionantă și va rămâne astfel, dacă nu acceptă să renunțe complet la ea. Ceea ce este foarte puțin probabil. A doua problemă este Strâmtoarea Ormuz. Iranienii au demonstrat că pot limita trecerea navelor prin strâmtoare. Nu au blocat-o complet, dar au făcut-o periculoasă. A treia problemă este capacitatea nucleară. Ei cer dreptul de a fi o putere nucleară civilă.”
Presa internațională a venit cu detalii despre culisele acestui plan. Reuters, The New York Times și The Guardian vorbesc despre un proces diplomatic fragil, marcat de neîncredere și contradicții. Mai mult, The Guardian sugerează că planul ar putea relua idei mai vechi, deja respinse în rundele anterioare de negocieri, ceea ce reduce semnificativ șansele unei înțelegeri rapide. Iar CNN aduce în prim-plan tensiunile din spatele negocierilor. Teheranul ar fi transmis, pe canale neoficiale, că nu dorește să discute cu actualii emisari americani, precum Steve Witkoff și Jared Kushner, preferând un dialog cu vicepreședintele JD Vance, considerat mai flexibil. Casa Albă respinge însă aceste condiții și insistă că echipa de negociere va fi stabilită de Donald Trump. Totodată, analiștii avertizează că dacă războiul continuă, impactul economic asupra Europei va fi sever.
Heinz GARTNER, ANALIST POLITIC: „Europenii ar fi prinși între loialitatea față de președintele Trump și încercarea de a evita implicarea într-un război major, dacă acest conflict se prelungește, așa cum ați spus.”
În paralel, Axios scrie că Statele Unite și parteneri din Orientul Mijlociu încearcă să organizeze negocieri, dar așteaptă încă un răspuns clar din partea Iranului. Sursele publicației susțin că reacția Teheranului la plan ar fi doar parțial pozitivă. Tot Axios atrage atenția că propunerea americană nu este complet nouă, ci reia în mare parte cerințe formulate înainte de izbucnirea conflictului, în cadrul negocierilor de la Geneva. În acest context, Israelul își exprimă rezervele, temându-se de eventuale concesii majore, în timp ce oficiali iranieni acuză Washingtonul că exagerează progresul discuțiilor pentru a calma piețele și a câștiga timp.