Apelul președinților Finlandei și Norvegiei către Putin provoacă tensiuni majore în Europa privind negocierile de pace pentru Ucraina

Cei doi sperau că o intervenție atât de spectaculoasă și directă pe lângă liderul Rusiei va demonstra hotărârea Europei.

În schimb, conversația purtată într-o dimineață umedă de toamnă, la Helsinki, a provocat cea mai mare ruptură între aliații nordici de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Putin și a scos la iveală diviziunile mai ample din Europa privind modul în care trebuie abordată Moscova, într-un moment decisiv al eforturilor de pace.

În timp ce negociatorii ruși și ucraineni se pregătesc pentru discuții cu emisarii lui Donald Trump, programate săptămâna aceasta la Abu Dhabi, consecințele apelului continuă să se resimtă în întreaga Europă.

Guvernele se contrazic în privința celor care ar trebui să reprezinte Europa în viitoarele negocieri și rămân divizate asupra unei întrebări fundamentale: Dialogul cu Putin contribuie la obținerea păcii sau nu face decât să recompenseze agresiunea?

În spatele îngrijorărilor europene se află și o altă dilemă: poate fi considerată America un mediator de încredere, capabil să negocieze un acord echitabil pentru europeni și, mai ales, pentru Ucraina?

Liderii Uniunii Europene vor încerca să găsească răspunsuri la aceste întrebări în cadrul summitului informal de la Dublin, programat săptămâna aceasta. Puțini dintre cei implicați se așteaptă însă să ajungă la un consens.

Într-un interviu acordat POLITICO la Oslo, Støre a explicat de ce el și Stubb au decis să îl contacteze pe liderul unei țări care desfășoară un război hibrid împotriva Europei și ucide civili ucraineni prin atacuri zilnice cu drone și rachete.

„Colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri europeni pentru a sprijini Ucraina, dar singura voce care ajunge la Moscova vine de la Washington”, a declarat Støre.

„Și, știți, avem relații bune și deschise cu negociatorii americani, cu administrația americană, dar acest război are loc în Europa. Iar să trăim lună de lună cu gândul că războiul se va încheia fără ca Europa să vorbească cu Moscova mi se pare o iluzie”, a adăugat premierul norvegian.

Alte țări care împart o frontieră și o istorie complicată cu Rusia lui Putin au o poziție fundamental diferită.

„Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal, într-un alt interviu acordat POLITICO.

„Nu ar trebui să vă asumați rolul de a încerca să faceți pe plac unui dictator.”

Pe baza interviurilor cu politicieni, diplomați și oficiali, dintre care mulți au acceptat să vorbească sub protecția anonimatului pentru a discuta subiecte sensibile, POLITICO prezintă povestea din culisele unui apel telefonic care a zguduit Europa.

Șocul provocat de Trump

Europa s-a străduit să își păstreze influența asupra procesului de pace din Ucraina, marcat de progrese și blocaje succesive, încă de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, la începutul anului 2025.

La scurt timp după preluarea mandatului, Trump l-a sunat pe Putin și a pus capăt asistenței financiare americane pentru Kiev.

Intervențiile președintelui american au destrămat consensul transatlantic construit în timpul predecesorului său, Joe Biden, oferindu-i lui Putin perspectiva unui armistițiu avantajos și a revenirii Rusiei în comunitatea internațională.

Războiul dintre SUA și Iran a întrerupt anul acesta dinamica negocierilor, însă Trump a revenit asupra subiectului Ucrainei în octombrie.

Atunci, președintele american l-a criticat pe Volodimir Zelenski pentru continuarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești, declarând în același timp că partea lui Putin s-a comportat „bine”.

Temându-se că negocierile se îndreaptă spre un eșec, Stubb și Støre au decis să intervină.

Premierul norvegian i-a primit la Oslo pe Zelenski și pe emisarul lui Trump, Steve Witkoff, într-o încercare de a repara relațiile.

Stubb, care a participat și el la întâlnire, a declarat că reuniunea din 20 octombrie a readus procesul de pace „pe drumul cel bun”.

Însă, numai 24 de ore mai târziu, Witkoff i-a surprins din nou pe liderii europeni, întâlnindu-se cu Putin la Sankt Petersburg și lăudându-l drept un om „umanitar”.

După consultări cu Zelenski, cei doi lideri nordici au ajuns la concluzia că nu îi pot lăsa pe Trump, Witkoff și ginerele președintelui american, Jared Kushner, să fie singurii reprezentanți occidentali care discută direct cu Putin.

Doi vechi prieteni

Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre se cunosc de mulți ani și au colaborat îndeaproape în dosarele legate de Rusia, în perioada în care amândoi ocupau funcția de ministru de Externe.

Cei doi discută frecvent la telefon și își trimit mesaje, preferând să lucreze împreună la dosarele importante, în ciuda faptului că provin din medii politice diferite.

De mai multe luni, analizaseră discret posibilitatea unui apel comun către Kremlin și ajunseseră la concluzia că relansarea procesului diplomatic era esențială înaintea noilor negocieri de la Abu Dhabi.

Mulți oficiali europeni recunosc în privat că nu mai au încredere în Washington pentru a apăra interesele Europei sau ale Ucrainei.

„Trebuie să ne întrebăm, în Europa, dacă simțim că altcineva ar trebui să mențină contactul și să poarte discuțiile în numele nostru”, a declarat un oficial al unui guvern din UE.

„Considerăm că Statele Unite ar trebui să fie cele care stabilesc obiectivele noastre?”, a continuat acesta.

Un alt oficial european de rang înalt a subliniat importanța implicării directe a liderilor europeni în dialogul cu Moscova.

„Este important ca Donald Trump să nu fie singurul lider occidental care vorbește cu Putin. Avem nevoie și de lideri care susțin Ucraina și care să îi transmită direct lui Putin mesajele lor.”

Astfel, la aproape cinci ani de la începutul izolării diplomatice a Rusiei, Stubb și Støre au decis să sune la Kremlin.

Echipa celor doi lideri nordici a luat legătura cu oficialii lui Putin și a convenit asupra regulilor conversației.

Fiecare parte urma să își prezinte, pe rând, mesajele pregătite în prealabil, fără să fie întreruptă de cealaltă, scrie știrileprotv.ro