Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat luni, după un schimb contradictoriu de declarații privind existența unor negocieri între cele două părți. Autoritățile de la Teheran au respins ferm afirmațiile făcute de președintele american Donald Trump, care susținuse că Washingtonul și Iranul au început discuții pentru o posibilă soluționare a conflictului, scrie hotnews.ro.
Ministerul iranian de Externe a transmis că „nu există negocieri în desfășurare” și a reiterat poziția oficială potrivit căreia Iranul nu va intra în dialog înainte de atingerea obiectivelor sale strategice.
Mai mult, oficialii iranieni au afirmat că liderul american ar fi renunțat temporar la planurile de a lovi infrastructura energetică a Iranului în urma unui „avertisment ferm” transmis de Teheran. Mesaje similare au fost publicate inclusiv de reprezentanți diplomatici iranieni, care au sugerat că Statele Unite au dat înapoi sub presiunea amenințărilor.
Criza s-a intensificat în weekend, când Donald Trump a avertizat că SUA ar putea bombarda infrastructura energetică iraniană dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. Iranul a răspuns rapid, amenințând cu atacuri asupra rețelelor electrice din Israel și din întreaga regiune a Golfului Persic, precum și cu posibile acțiuni care ar destabiliza complet zona.
Într-o întorsătură surprinzătoare, liderul de la Casa Albă a anunțat ulterior că a decis să amâne orice acțiune militară și a susținut că, în ultimele două zile, au avut loc „discuții constructive” între cele două state. Declarația sa a alimentat confuzia, în condițiile în care Iranul continuă să nege categoric existența acestor negocieri.
Potrivit unor surse americane citate în presă, discuții indirecte ar fi avut loc prin intermediul unor oficiali din Turcia, Egipt și Pakistan, însă aceste informații nu au fost confirmate oficial de Teheran.
Între timp, piețele internaționale au reacționat rapid la evoluțiile din teren. Prețul petrolului Brent a înregistrat o scădere temporară după anunțul privind amânarea atacurilor, iar bursele globale au arătat semne de revenire. Analiștii consideră că volatilitatea piețelor ar fi putut influența decizia Washingtonului de a evita, cel puțin momentan, o escaladare militară.
Situația rămâne însă extrem de fragilă. Amenințările Iranului privind posibile atacuri asupra infrastructurii energetice din Golf ridică îngrijorări majore, în special din cauza dependenței statelor din regiune de energie pentru producerea apei potabile prin desalinizare. În țări precum Bahrain și Qatar, întreaga aprovizionare cu apă depinde de aceste sisteme, ceea ce face ca orice atac asupra rețelelor electrice să poată avea consecințe umanitare severe.
Când a început conflictul și cum a influențat conflictul din Orientul Mijlociu întreaga lume?
Conflictul actual din Orientul Mijlociu escaladează rapid după ce, la sfârșitul lunii februarie 2026, SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, vizând instalații militare și nucleare, ceea ce a declanșat un război deschis între cele trei părți. Acțiunile au fost marcate de bombardamente aeriene la nivel înalt în Iran, care, la rândul său, a ripostat cu rachete și drone către Israel și baze americane din regiune.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale crizei a fost blocarea strâmtorii strategice Hormuz de către Iran, o rută maritimă vitală pentru aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii. Teheranul a permis tranzitul doar navelor aprobate de autoritățile sale, ceea ce a perturbat semnificativ comerțul global cu energie.
În acest context, președintele Donald Trump a emis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz. Trump a avertizat că, dacă Iranul nu va permite circulația liberă a navelor fără amenințări, Statele Unite vor lovi și vor distruge centralele electrice iraniene, începând cu cele mai mari. Acest mesaj a fost transmis într-un apel public preluat internațional, marcând o escaladare majoră a retoricii și a amenințărilor militare.
Răspunsul Iranului la ultimatum a fost ferm: autoritățile de la Teheran au reiterat că Strâmtoarea rămâne deschisă doar navelor neafiliate „inamicilor Iranului”, avertizând că orice atac asupra infrastructurii sale energetice va atrage represalii asupra țintelor energetice și informaționale ale SUA și aliaților din regiune.