Coronavirus in Republica Moldova: Cum se da testul de supravietuire?

Pe 7 martie, in Republica Moldova a fost confirmat primul caz de infectare cu COVID-19. La scurt timp dupa aceea, autoritatile de la Chisinau au introdus mai multe restrictii, preluate din experienta statelor afectate, cum ar fi inchiderea institutiilor de invatamant si a traficului aerian. Mai mult, s-a decis instituirea starii de urgenta, actiune foarte criticata de partidele de opozitie. Cu toate acestea, epidemia nu este de oprit, joi fiind confirmate peste 30 de cazuri de infectare si un deces. Guvernarea de la Chisinau linisteste cetatenii, incercand sa dea impresia ca tine situatia sub control. Totusi, din cauza mai multor probleme majore in sistemul medical, dar si a lipsei de mijloace financiare, in cazul extinderii epidemiei, Republica Moldova s-ar putea confrunta cu o catastrofa.

Sistemul medical nu va rezista

In aceste zile, capitala Republicii Moldova arata ca un oras parasit. Pe strazile pustii poti intalni cate un om cu masca medicinala pe fata, grabindu-se undeva – unii la lucru, altii cu treburi care nu pot fi facute de la distanta. Chiar daca transportul public inca mai functioneaza, majoritatea organizatiilor si-au sistat activitatea, indemnand angajatii sa stea acasa. Copiii si tinerii de asemenea stau acasa, iar distractiile si localurile sunt inchise. In acest peisaj apocaliptic, doar sirenele ambulantelor mai dau de stire ca orasul traieste. Toti se intreaba ce va fi mai departe si cat de mult acest virus necunoscut pentru omenire ii va afecta pe ei, pe prieteni sau pe vecini.

Autoritatile incearca sa diminueze aceasta frica de necunoscut, asigurand cetatenii prin toate posturile mass-media ca situatia este sub control si ca exista suficiente resurse pentru a depasi o eventuala criza. Cea mai mare presiune actualmente este pe sistemul medical, care datorita efortului medicilor inca mai rezista. Spre deosebire de tarile dezvoltate, medicina din R. Moldova este una vulnerabila. Lipsa echipamentelor si aparatelor medicale performante, a personalului medical, inclusiv in spitalele din spatiul rural, sunt vulnerabilitati care pot duce la escaladarea epidemiei.

Ala Nemerenco, ex-ministru al Sanatatii, considera ca autoritatile ar fi putut interveni mult mai devreme cu actiuni de preventie, inspirate din practica tarilor care s-au confruntat deja cu maladia. 

Ala Nemerenco

„Noi nu am putea sa facem fata unei crize similare celei din China sau Italia cu sistemul nostru de sanatate pe care il avem. Fara ajutorul partenerilor, inclusiv cu echipamente si medicamente, noi nu vom rezista. Daca noi vom ajunge la asa o criza ca in Italia, cu mii si mii de pacienti, la sigur ca sistemul nu rezista. Trebuie sa recunoaste ca avem un sistem medical care corespunde nivelului de dezvoltare al tarii pe care o avem. Testarea, izolarea si nepermiterea circulatiei acestui virus au fost primele greseli pe care le-am facut. De asemenea, un lucru important la care trebuie sa se gandeasca autoritatile este numarul de paturi si sper ca se vor gasi spitale in caz de necesitate. Este important sa avem echipamente medicale, astfel ca medicii sa fie protejati. O alta lacuna pe care o observ este faptul ca, avand atatea fabrici de textile, nu s-a discutat sa producem aici pe loc masti sau alte echipamente medicale. Nu mai vorbim de ultimul nivel, cand am avea nevoie de echipamente de ventilare si reanimare. Eu sper sa nu ajungem la acest scenariu, ca va fi destul de grav”, a declarat, in exclusivitate pentru DW, Ala Nemerenco.

Politica pe timp de ”ciuma”

Dupa mai multe ezitari, deputatii de la Chisinau au luat totusi decizia de a institui in Republica Moldova stare de urgenta pentru 60 de zile. Aceasta presupune mai multe masuri drastice cu caracter politic, economic, social si de ordine publica, care se intreprind pe intreg teritoriul tarii. De asemenea, in functie de evolutia situatiei, presedintele Republicii Moldova sau Guvernul pot solicita Parlamentului prelungirea sau reducerea duratei starii de urgenta, precum si extinderea sau restrangerea ariei de actiune a acesteia. Cu toate acestea, mai multi deputati din opozitie au venit cu propuneri si critici, dar care nu au fost luate in considerare de noua coalitie social-democrata din Parlament.

Igor Munteanu

„Am facut critici in Parlament nu de dragul criticii, dar, in primul rand, noi am contestat principiul temporalitatii, pentru ca s-a acceptat un termen de 60 de zile pentru starea de urgenta. Un termen dublu fata de alte termene practicate in Europa. In aceasta perioada, Parlamentul isi suspenda activitatile pentru o perioada nedeterminata, iar actiunile pe care executivul planifica sa le intreprinda in aceste zile sunt absolut neclare si vagi. Noi am cerut un plan de actiuni, care nu a fost prezentat de prim-ministru. Noi am cerut o bugetare a actiunilor, care tot nu a fost prezentata. De asemenea, Guvernul nu a fost capabil sa dea nici un raspuns adecvat la intrebarile legate de restrictionarea unor libertati si drepturi fundamentale, dar si a temeiurilor asupra unor activitati economice care vor fi sau au fost stopate. Sau cum pierderile agentilor economici vor fi compensate de stat”, a comentat pentru DW deputatul Igor Munteanu.

Economia virusata

La fel ca si in alte state, situatia legata de COVID-19 pune o presiune puternica pe sectorul economic. Pe langa faptul ca deja mai multi agenti economici au declarat ca inca nu cunosc care vor fi consecintele acestei pandemii asupra afacerilor, este clar ca remitentele migrantilor moldoveni, care lucreaza in tarile UE si de care este dependenta R. Moldova, vor scadea drastic. La momentul actual, au fost luate unele decizii de a ajuta mediul de afaceri, insa antreprenorii sustin ca acestea sunt insuficiente pentru a reveni la normalitate, multi dintre ei anticipand chiar si riscuri de faliment. Reactia pare a fi una in lant, deoarece lipsa de activitate a agentilor economici din aceasta perioada va afecta si acumularile la buget.

Veaceslav Negruta

„Impactul il simtim si in momentul de fata, iar acesta este legat de schimbarea conditiilor de desfasurare a anumitor activitati, pe care pana nu demult oamenii le practicau in mod normal, fie ca e vorba de comert sau de productie. Impactul cel mai mare va veni peste 30 de zile, cand din cauza acestei situatii oamenii vor avea venituri mai mici. Daca vorbim de R. Moldova, este vorba de veniturile generate si de acele remitente, care in medie constituiau lunar circa 120 de milioane de euro. Cu acesti bani se achitau serviciile. Din acest punct de vedere si modelul de comportament se schimba, pentru ca o buna parte din cetateni revin acasa sau nu mai sunt in stare sa transmita remitente din Italia sau Rusia. Ce urmeaza dupa aceasta? Un rol determinat in diminuarea efectelor ar trebuie sa revina FMI si Bancii Mondiale, dar si altor organizatii internationale, care sa vina cu pachete de asistenta pentru anumite tari slab dezvoltate sau sarace”, a mentionat Veaceslav Negruta, expert economic de la Chisinau.

Panica stirilor false

„E un virus inventat sa ucida batranii”, „in spitalele din Moldova deja sunt sute de morti”, „usturoiul te scapa de virus” – sunt doar cateva din stirile care se strecoara in mediul virtual din discutiile de la bucatarie. Din cauza fricii, multi oameni sunt predispusi sa creada in aceste stiri false, iar unele portaluri media isi fac rating, distribuind in masa si bagand si mai mult frica in oameni.

„O lacuna foarte mare mi se pare lipsa de transparenta din partea autoritatilor. Oamenii ar dori sa afle cat mai multe lucruri despre coronavirus, iar faptul ca ei stau mai mult acum acasa ar trebui sa fie un motiv de a-i informa mai mult. Autoritatile trebuie sa stie ca zvonurile se nasc intotdeauna din lipsa de informatie si din informatie netransparenta. Oficialii ne vorbesc doar despre numarul celor infectati si decedati, iar noi nu stim ce localitati sunt afectate si unde exista riscul. Viata continua, iar oamenilor le place sa ia decizii in baza unor informatii foarte corecte, in caz contrar ei iau decizii irationale”, a conchis Ala Nemerenco.

Sursa: dw.com