Problema intr-o pandemie atat de rapida si raspandita precum cea cauzata de noul coronavirus este ca oamenii de stiinta si medicii se confrunta cu un agent patogen (SARS-CoV-2) pe care il descopera gradual. Nivelul cunostintelor se modifica pe zi ce trece si exista sute de studii stiintifice preliminare pe care de cele mai multe ori, medicii nu au timpul necesar sa le consulte, fiind ocupati sa salveze vieti. Se estimeaza ca jumatate dintre persoanele infectate nu prezinta simptome, ele fiind un vector de contaminare, scrie Rador, citand Euronews.
La pacientii la care boala se manifesta in forma severa, nu virusul este cel care ucide: ci o reactie necontrolata a sistemului imunitar care poate afecta majoritatea organelor vitale. Sars-CoV-2 este capabil sa atace sistemul nervos. In unele cazuri, insuficienta respiratorie se datoreaza insuficientei neurologice, nu pneumoniei.
Unii experti incep sa se intrebe daca oamenii de stiinta nu se pripesc grabindu-se sa publice noi date despre virus si boala deoarece acest lucru, in ciuda bunelor intentii, ar putea provoca si mai multa deruta, intr-un moment atat de critic. Am ascultat pana la epuizare sfaturi diferite si uneori divergente din partea autoritatilor, in toate domeniile: de la masti pana la nevoia de a identifica din timp simptomele.
Unii dintre cei mai nihilisti, precum presedintele brazilian Jair Bolsonaro, continua sa spuna ca „este doar o gripa”, in ciuda datelor in crestere ca e vorba de o boala mortala, un cosmar pentru sanatatea publica.
La inceput ni s-a spus ca tusea si febra erau semnele clare ale bolii. Stim acum ca boala Covid-19 poate provoca o gama larga de simptome si ca exista foarte multe cazuri asimptomatice. De fapt, se crede ca aproximativ 50% dintre pacientii infectati sunt asimptomatici, acesta fiind si motivul raspandirii rapide a noului coronavirus la nivel mondial.
Chiar daca multe detalii precise despre boala raman in mare parte necunoscute, medicii invatand sa trateze Covid-19 de la caz la caz, protocoalele se imbunatatesc. Cu ajutorul a doi medici care lucreaza in prima linie, va oferim cateva indicii pentru a intelege mai bine boala, dar mai ales, pentru a afla de ce este atat de periculoasa pentru populatia cu risc si pentru sistemele noastre de sanatate.
Cum se manifesta COVID-19?
Roger Paredes, seful sectiei de boli infectioase a spitalului spaniol Trias i Pujol din Badalona, in apropiere de Barcelona, explica pentru Euronews ca au fost observate trei faze:
-Faza virala: virusul se reproduce foarte repede in sistemul respirator. Simptomele sunt similare cu cele ale gripei comune si dispar spontan dupa 6-10 zile (circa). Acesta este cazul a aproximativ 80% dintre pacienti.
-Faza pulmonara: ceilalti 20% dintre pacienti pot dezvolta pneumonie. Este un tip foarte specific de pneumonie, care ataca ambii plamanii si provoaca insuficienta respiratorie. Multi dintre ei se recupereaza spontan.
-Faza severa: aproximativ 10% dintre bolnavi dezvolta o „furtuna de citocine”, un raspuns inflamator al sistemului imunitar care la un moment dat numai poate fi controlat si provoaca majoritatea conditiilor critice - pana la deces.
Virusul nu ucide, sistemul imunitar al pacientului o face
Prin urmare, medicii din sectiile de terapie intensiva observa ca cele mai severe cazuri nu se datoreaza „incarcaturii virale” (anume concentratia de virusi din organe), ci mai degraba furtunii de citocine.
"Furtuna de citocine este o problema cu care ne confruntam deseori in terapia intensiva", spune Rafael Manez, seful unitatii de terapie intensiva de la Spitalul Bellvitge din l'Hospitalet, de langa Barcelona.
Aceasta furtuna poate fi declansata de infectii si de anumite medicamente. "Problema este ca nu avem niciun tratament, nici impotriva virusului, nici pentru raspunsul inflamator", adauga Manez pentru Euronews. „Avem doar tratamente de sustinere pentru a proteja organele vitale ale pacientului”. Medicii folosesc ventilatoare, medicamente pentru tensiune arteriala sau steroizi pentru a reduce inflamatia.
O alta cale de urmat este cea a utilizarii medicamentelor necesare pentru a bloca interleukina 6, o citocina pro-inflamatorie produsa de sistemul imunitar si considerata a fi principalul responsabil pentru raspunsul inflamator exagerat.
Specialistul spune ca in sezonul gripei exista intotdeauna cazuri de furtuni de citocine, insa internarile sunt graduale. „Din cauza numarului mare de infectii cu Covid-19, avem mai multi pacienti decat putem vindeca”.
Manez nu crede ca persoanele care au un sistem imunitar puternic, fac fata mai bine bolii: „Nu ai nevoie de un sistem imunitar puternic, ci de un sistem echilibrat”, spune el.
Dr. Paredes efectueaza un studiu clinic in colaborare cu Institutul National de Sanatate din Statele Unite, folosind medicamentul antiviral remdesivir. Din pacate, cercetarea va dura trei ani.
Furtunile de citocine, un sindrom necunoscut
"Mecanismele intime ale furtunilor de citocine sunt complet necunoscute", spune Roger Paredes. "Raspunsul inflamator este o reactie naturala a sistemului imunitar, iar deteriorarea celulelor trebuie reparata. In pneumonia normala, germenii afecteaza tesutul pulmonar, iar sistemul imunitar genereaza un raspuns inflamator pentru a opri acest proces. Sistemul imunitar "omoara" unele celule pentru a repara tesutul deteriorat. Ceea ce se intampla acum cu coronavirusul este ca, in loc sa trimita cateva celule, el trimite tone de celule care genereaza un raspuns inflamator necontrolat, nu numai in plamani, ci in tot corpul".
Au fost raportate cazuri in care virusul a afectat rinichii, intestinele sau inima. „Am un pacient tanar cu miocardita”, spune dr. Manez. Se crede ca multi dintre pacientii care sufera de dureri de cap severe vor dezvolta ulterior encefalita.
Nu se cunosc factorii care-i predispun pe pacienti la dezvoltarea sindromului. In cazul Covid-19, varsta are o mare importanta. Paredes spune ca „aproximativ 70% dintre pacientii nostri au peste 70 de ani, in timp ce 10% pana la 15% dintre acestia au sub 60 de ani”.
Oamenii de stiinta considera ca genetica joaca un rol important in cazurile rare de pacienti mai tineri care dezvolta sindromul. Unii sugereaza ca sistemul imunitar mai putin „antrenat” al copiilor le permite acestora sa dezvolte mai putine simptome, chiar daca aceasta este doar una din explicatiile posibile.
Cand oamenii de orice varsta se confrunta cu o furtuna de citocine, degradarea este foarte rapida, de aceea este extrem de important sa identificam simptomele si sa actionam cat mai curand posibil, spune dr. Paredes.
Potrivit lui Manez, obezitatea favorizeaza raspunsul inflamator, deoarece in cazurile de obezitate exista un fel de predispozitie la inflamatia cronica.
Covid-19 ataca sistemul nervos central
Cercetarile si experienta cu bolnavii arata ca virusul SARS-CoV-2 poate ataca sistemul nervos central. Dr. Paredes spune ca uneori, unii pacienti cu probleme respiratorii nu percep lipsa de oxigen sau pneumonia. „Observatia clinica este ca pacientii cu pneumonie foarte severa, care ar trebui sa se simta asfixiati, spun ca se simt bine”.
El suspecteaza ca unii pacienti sufera de afectiuni respiratorii, deoarece sistemul lor nervos nu este capabil sa gestioneze corect respiratia. Un fapt raportat si in unele documente preliminare. Se sugereaza ca acesta poate fi legat de capacitatea coronavirusului de a controla receptorii de celule ACE2, care sunt implicati in functia pulmonara si cardiaca.
Pare ca acelasi proces ar predispune si pacientii cu hipertensiune arteriala sau diabet la complicatii.
Potrivit lui Paredes, pierderea frecventa a simtului gustului si al mirosului poate fi legata de sistemul nervos central.
Medicii din intreaga lume raporteaza cazuri de manifestari neurologice care sugereaza ca virusul poate intra in sistemul nervos central provocand cheaguri de sange, ameteli, confuzie sau convulsii.
Spitalul Universitatii din Brescia din Italia a creat o unitate NeuroCovid conceputa special pentru tratamentul pacientilor cu patologii neurologice.
O echipa din Wuhan, epicentrul pandemiei, a publicat un studiu preliminar care raporteaza ca 36,4% din cei 214 pacienti studiati au dezvoltat diferite grade de tulburari neurologice. Acelasi lucru este valabil si pentru predecesorii SARS-CoV-2, adica SARS si MERS: care pot ajunge si ei la sistemul nostru nervos. Toate studiile sugereaza ca acestea sunt cazuri destul de rare, care nu ar trebui subestimate in tratament, deoarece pot provoca daune pe termen lung.
Si ce se intampla dupa boala?
Daca incetul cu incetul oamenii de stiinta incep sa inteleaga mai bine tipul de boala cu care se confrunta, exista inca multe indoieli cu privire la perspectivele pacientilor recuperati, cum ar fi cat va dura imunitatea lor, sau care sunt efectele pe termen lung asupra organelor interne.
Potrivit lui Roger Paredes, pacientii externati in Spania, mai petrec inca doua saptamani acasa in carantina, inainte de a fi testati din nou.
In prezent, se vorbeste despre cat timp acesti pacienti vor continua sa ramana un vector de infectie pentru alti oameni. Testele actuale nu sunt 100% exacte pentru a intelege acest lucru. Totul va depinde de testele de anticorpi efectuate pe esantioane mari de populatie.
In timp ce multe guverne isi pregatesc planurile de iesire din criza, Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat ca prea multa graba poate duce la cresterea numarului de contaminari. In acest moment, nicio tara europeana si nici Marea Britanie nu isi pot permite sa relaxeze restrictiile de circulatie si masurile de distantare sociala.
Este interesant de observat ca, in ciuda progresului stiintific, statul acasa, spalarea mainilor cu sapun si o igiena personala buna reprezinta principalele bariere impotriva virusului universal cunoscute si aprobate.
"Nu eram constienti de asta. Am avut sentimentul ca, avand in vedere progresul nostru stiintific, un astfel de lucru nu s-ar fi intamplat niciodata. Aceasta criza ne-a facut sa ne dam seama ca suntem mai vulnerabili decat credeam", rezuma dr. Rafael Manez.