Dupa modelul listei negre folosite impotriva personalitatilor ruse implicate in invadarea Ucrainei, Uniunea Europeana vrea sa sanctioneze persoanele care se dedau la acte de coruptie peste tot in lume, potrivit Le Soir, citat de Rador, transmite hotnewsd.ro.
Comisia Europeana a prezentat miercuri propuneri pentru armonizarea dispozitiilor penale anticoruptie in UE, dar si cu privire la adaugarea pe „lista neagra” a sanctiunilor europene a autorilor de acte de coruptie oriunde in lume.
„Dam un mesaj clar: UE nu este deschisa fata de cei care se dedau la coruptie, oriunde s-ar produce”, a subliniat seful diplomatiei UE, Josep Borrell.
„Coruptia poate ameninta pacea si securitatea internationala, alimenta crima organizata, terorismul si alte crime. De aceea, noi ne largim campul de actiune pentru a lupta contra coruptiei in lumea intreaga”, a declarat el intr-o conferinta de presa.
Potrivit cadrului legislativ propus de Comisie, care mai trebuie aprobat de cei 27, aceste persoane considerate ca fiind implicate in „activitati grave de coruptie”, oricare ar fi nationalitatea lor, ar putea sa-si vada inghetate bunurile in UE, iar sederea lor pe teritoriul european ar putea fi interzisa. De asemenea, ar fi privati de acces la resursele financiare ale unor indivizi sau entitati in UE.
Acest mecanism vizeaza coruptia pasiva sau activa, deturnarea de fonduri de catre un agent public, in special in tarile considerate necooperante in materie fiscala sau care esueaza in lupta contra spalarii de capitaluri si finantarii terorismului.
Ar fi un „sistem similar” regimurilor de sanctiuni adoptate, de exemplu, impotriva personalitatilor ruse implicate in invadarea Ucrainei si puse pe „lista neagra” a UE, dar diferenta e ca „nu mai e vorba sa se tinteasca un stat tert specific”, ci indivizi, oricare ar fi ei, a remarcat vicepresedinta Comisiei Vera Jourova.
„Legea Magnistki”
Acest dispozitiv este inrudit cu „legea Magnistki” din Statele Unite, adoptata mai intai in 2012 pentru a sanctiona rusi acuzati a fi implicati in moartea in detentie a unui avocat care denunta coruptia, apoi largita in 2016 la toti suspectii de incalcarea drepturilor omului sau acte importante de coruptie in lume.
La sfarsitul lui 2020, UE se dotase deja cu capacitatea de a sanctiona autorii unor „incalcari grave ale drepturilor omului” peste tot in lume. In practica, punerea unei persoane pe aceasta lista neagra anticoruptie ar fi propusa formal de seful diplomatiei UE si ar trebui aprobata in unanimitate de cei 27.
„Nu putem sa-i tintim pe toti cei care sunt corupti in tari terte. Exista intotdeauna un anumit grad de apreciere politica”, dar pentru a pune pe cineva pe lista, „ar fi nevoie de informatii care sa arate ca aceasta persoana s-a dedat la un act grav de coruptie”, fie ca este vorba de surse deschise (media, declaratii publice...), rapoarte ale unor universitari sau ONG-uri, de informatii culese de serviciile de informatii ale statelor membre, precizeaza Comisia. Persoana vizata va putea contesta decizia in fata justitiei europene.