Cu cat contribuie, de fapt, la distrugerea climei planetare marii semnatari ai angajamentelor de la Glasgow

 Cu toate acestea, activistii de mediu sustin ca promisiunile liderilor politici sunt nerealiste, iar datele stiintifice ale expertilor climatici arata ca angajamentele climatice noi si actualizate ale celor mai mari patru poluatori din lume (China, SUA, India, Rusia) vor avea capacitatea sa reduca doar cu 7,5% cantitatea totala a emisiilor de gaze cu efect de sera din atmosfera pana in 2030. Acest prag nu este suficient, fiind este necesara o reducere de cel putin 55% a cantitatii totale de emisii pentru a fi indeplinit obiectivul de a limita incalzirea globala la sub 1,5 grade Celsius fata de nivelurile preindustriale.

In fiecare an, peste 36.000 de milioane de tone de CO2 sunt eliberate in atmosfera Pamantului, acesta fiind principala sursa de gaze cu efect de sera care contribuie la schimbarile climatice. Cea mai mare parte a acestor gaze provine din utilizarea combustibililor fosili, generarea de energie din surse neregenerabile si din activitatile umane poluante.

Majoritatea acestei poluari provine din doar cateva tari. Spre exemplu, la nivelul anului 2019, China a generat aproximativ 30% din toate emisiile globale de gaze cu efect de sera, in timp ce Statele Unite au fost responsabile pentru aproape 14%, confrom platformei de mediu Climate Trade.

Tarile care au generat cele mai multe emisii de CO2 in atmosfera la nivelul anului 2019:

• China a emis peste 10.065 de milioane de tone de CO2
• Statele Unite au emis  5.416 milioane de tone de CO2
• India a emis 2.654 milioane de tone de CO2
• Rusia a emis 1.711 milioane de tone de CO2
• Japonia a emis 1.162 milioane de tone de CO2
• Germania a emis 759 milioane de tone de CO2
• Iran a emis 720 de milioane de tone de CO2
• Coreea de Sud a emis 659 milioane de tone de CO2
• Arabia Saudita a emis 621 milioane de tone de CO2
• Indonezia a emsi 615 milioane de tone de CO2

Mizele COP26

COP (Conferinta partilor) reprezinta Conferinta anuala a ONU dedicata subiectului schimbarilor climatice, care a capatat la nivel global din ce in ce mai multa atentie in ultimii ani, pe masura ce efectele incalzirii globale au inceput sa se resimta din ce in ce mai mult si sa afecteze in mod direct mai multi oameni din mai multe locuri ale planetei. Summitul din acest an este considerat cel mai important eveniment dedicat climei organizat dupa Acordul Climatic de la Paris din 2015 si ar fi trebuit sa se desfasoare in perioada 9-19 noiembrie 2020, insa din cauza restrictiilor impuse de pandemia de COVID-19 a fost amanat cu un an.

Obiectivul principal al COP26 consta in a mentine „in viata” tinta de stopare a cresterii temperaturii medii globale la nivelul de 1,5 grade Celsius, ceea ce inseamna ca tarile trebuie sa se angajeze sa ajunga la emisii „net-zero” pana in 2050. Asta inseamna reducerea cat mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de sera, pana cand o tara absoarbe aceeasi cantitate de emisii din atmosfera pe care o emite.

Organizatia de mediu Rebellion a protestat la COP26 impotriva angajamentelor climatice lipsite de seriozitate ale liderilor mondiali. Sursa foto: Getty Images

Ca parte a acestui proces, tarile trebuie sa isi stabileasca noile obiective de reducere a emisiilor, care urmeaza sa intre in vigoare pana in 2030. Aceste promisiuni politice sunt cunoscute sub denumirea de „contributii determinate la nivel national” sau NDC-uri, iar majoritatea tarilor le-au facut publice inainte de summitul de la Glasgow.

Dar, avand in vedere cum arata angajamentele marilor poluatori ai lumii, perspectiva de a mentine „in viata” incalzirea globala sub sau la maxim 1,5 grade Celsius fata de perioada preindustriala pare din ce in ce mai indepartata, deoarece China, cel mai mare poluator din lume, a anuntat ca obiectivul tarii de a ajunge la emisii nete-zero este fixat pentru anul 2060, in timp ce India a declarat in cadrul conferintei COP26 ca obiectivul pentru a ajunge la neutralitate climatica din punct de vedere al emisiilor este fixat pentru anul 2070. 

Cele sapte gaze cu efect de sera care sunt responsabile de cresterea temperaturii planetei:

• dioxidul de carbon;
• metanul;
• protoxidul de azot;
• hexafluorura de sulf;
• compusii perfluorurati;
• hidrofluorocarburile;
• nitrobenzotrifluorura.

Cele mai importante realizari inregistrate pana acum la COP26:

Peste 100 de tari s-au angajat sa opreasca defrisarile de paduri pana in 2030 si sa protejeze biodiversitatea prin utilizarea durabila a terenurilor. Acest lucru este important, pentru ca copacii pot absorbi cantitati mari de CO2.

La indemnul SUA si al UE, peste 100 de natiuni s-au alaturat unui program de reducere a emisiilor de metan cu 30% pana in 2030. Cu toate acestea, China, Rusia si India, state care degaja cele mai multe emisii de metan in atmosfera, nu s-au alaturat acordului.

Peste 40 de tari care utilizeaza carbunele pentru producerea de energie electrica, printre care Polonia, Vietnam, Canada si Chile, s-au angajat sa renunte la exploatarea acestui combustibil fosil pana in 2040. Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii dependente de carbune din lume, inclusiv SUA, Australia, China si India, nu au semnat acest acord privind renuntarea la utilizarea si finantarea carbunelui.

450 de organizatii internationale, care gestioneaza circa 130 de trilioane de dolari, adica aproximativ 40% din activele private globale, au fost de acord sa sustina tehnologia „curata” ca parte a tranzitiei catre o economie globala verde si un sistem energetic ecologic.

Africa de Sud va primi aproximativ 8,5 miliarde de dolari de la SUA si UE ca ajutor pentru a renunta la carbune, principala sa sursa de energie. Fondurile vor fi acordate sub forma de imprumuturi si granturi pe o perioada de cinci ani, pentru ca Africa de Sud sa renunte la centralele pe carbune, care furnizeaza aproximativ 90% din energia electrica a tarii.

Aproximativ 45 de guverne din intreaga lume au promis actiuni urgente si investitii pentru a proteja natura si pentru a trece la moduri mai durabile de agricultura.

Presedintele Ecuadorului a anuntat ca tara sa urmeaza sa extinda rezervatia protejata din jurul Insulelor Galapagos, considerata una dintre bijuteriile mondiale ale biodiversitatii. Tara ar adauga inca 60.000 de km patrati de ocean protejat celor 130.000 km patrati care exista deja in jurul insulelor.

In acest moment, sperantele unei lumi cu mai putine emisii de gaze cu efect de sera se ruineaza pe zi ce trece. In prezent, China genereaza aproximativ 28% din toate emisiile globale de gaze cu efect de sera, in timp ce Statele Unite sunt responsabile pentru aproape 15% dintre emisii la nivel mondial. In acelasi timp, India are o pondere de circa 7% din totalul mondial de emisii, iar Rusia este respnsabila pentru 5% din emisiile de gaze cu efect de sera din atmosfera. 

CHINA

• Sustine ca emisiile de dioxid de carbon degajate in atmosfera vor atinge varful inainte de 2030
• Vizeaza ca un procent de aproximativ 25% din energia electrica produsa la nivel national sa provina din surse regenrabile pana in 2030
• Promite sa fie neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 inainte de anul 2060

Deceniile de crestere economica accelerata au extins intr-un mod oarecum dramatic nevoile energetice ale Chinei. In prezent, tara este cel mai mare consumator de energie din lume, cel mai mare producator si consumator de carbune si cel mai mare emitator de dioxid de carbon la nivel mondial. 

In ultima jumatate de secol, marea economie bazata pe productie a Chinei a fost alimentata in principal de carbune. Din 1990 pana in 2019, consumul de carbune din China a crescut aproape de patru ori peste nivelul initial. Tot in 2019, carbunele a reprezentat 57,7% din consumul de energie din China. De asemenea, din anul 2011, China a consumat mai mult carbune decat restul lumii la un loc, sectorul industrial al Chinei fiind de departe cel mai mare consumator de carbune. La nivelul anului 2018, sectorul industrial a reprezentat aproximativ doua treimi din consumul total de energie al Chinei si a consumat mai mult de 95% din carbunele tarii, scrie Centrul pentru Studii Strategice si Internationale din SUA.

In ultimul deceniu, China a cautat  din ce in ce mai mult sa isi asigure viitoarele nevoi energetice prin alternative durabile. Astfel, a aparut cartea alba din 2012, un document care trasa principalele directii ale politicii energetice a Chinei. In acest document, autoritatile de la Beijing au subliniat nevoia de „dezvoltare viguroasa a energiei regenerabile”. Totodata, in conformitate cu Acordul de la Paris, China s-a angajat sa produca o cantitate de energie din surse regenerabile de aproximativ 20% in mixul national pana in 2030 si sa atinga un nivel maxim de emisii de CO2 pana in 2030. De altfel, presedintele chinez Xi Jinping a extins acest angajament intr-un discurs la Adunarea Generala a ONU din septembrie 2020, cand a anuntat ca China isi propune sa atinga neutralitatea climatica din punct de vedere al emisiilor de dioxid  de carbon pana in 2060.

Grafic cu tarile care emit cel mai mult dioxid de carbon. Captura foto: BBC News.com

China este cel mai mare investitor din lume in energie curata. Intre 2013 si 2018, investitiile tarii in surse regenerabile au crescut de la 53,3 miliarde de dolari la un varf impresionant de 125 de miliarde de dolari. Aceasta cifra a scazut in ultimii ani, dar in 2019 investitiile Chinei se ridicau in continuare la 83,4 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta aproximativ 23% din investitiile globale in energie regenerabila.

China devine, de asemenea, cea mai mare piata din lume pentru energie regenerabila si se estimeaza ca 1 din 4 gigawati de energie regenerabila globala va fi generata de China pana in 2040.

Citeste si: De ce politica Chinei in domeniul climei conteaza pentru noi toti. „Actiunile actuale ale Beijingului sunt insuficiente”

Totusi, in ciuda angajamentelor ambitioase, China a continuat sa construiasca centrale pe carbune, aceasta sursa de combustibil fiind principala sursa de energie a tarii. Astfel, emisiile cresc si calitatea aerului scade.

In 2020, 75% din fabricile de carbune din lume erau situate in China. Totodata, tara a construit de trei ori mai multe centrale electrice pe carbune in 2020 decat restul lumii la un loc, potrivit unui raport publicat in august de Centrul de Cercetare pentru Energie si Aer Curat din cadrul ONG-ului international Global Energy Monitor.

Beijingul planuieste sa construiasca inca 43 de centrale electrice pe carbune si, potrivit Greenpeace, 24 de noi centrale au fost deja aprobate in prima jumatate a anului 2021, in conditiile in care in tara exista in prezent peste 1.000.

In iulie, un raport realizat de ONG-ul de mediu Carbon Tracker a dezvaluit ca China, alaturi de India, Indonezia, Japonia si Vietnam, intentioneaza sa construiasca mai mult de 600 de unitati pe baza de carbune, chiar daca energia regenerabila este mai ieftina decat majoritatea noilor centrale. 

Expertii climatici sustin ca exista o inconsecventa intre obiectivul foarte ambitios de emisii nete zero pana in 2060 si continuarea constructiei de centrale pe carbune. De altfel, China nu s-a alaturat acordului semnat la COP26 de 190 de natiuni si organizatii internationale pentru renuntarea totala la carbune in interiorul granitelor. 

SUA

• Va reduce emisiile de CO2 cu cel putin 50% fata de nivelul din 2005 pana in 2030
• Vrea ca jumatate din vehiculele noi sa fie electrice pana in 2030
• Promite sa fie neutra din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon pana in 2050

Statele Unite ale Americii ocupa locul doi in topul marilor poluatori la nivel mondial si genereaza aproape 14% din emisiile de gaze cu efect de sera, adica aproximativ jumatate din totalul Chinei. Insa expertii climatici sustin ca SUA ar putea fi totusi responsabila pentru mai multe daune totale cauzate de poluarea cu dioxid de carbon. Totodata, peste 80% din energia SUA provine din combustibili fosili, desi sursele de energie regenerabila sunt in crestere.

Oamenii de stiinta subliniaza ca emisiile acumulate in atmosfera si care au provenit din SUA in ultimul secol sunt probabil de doua ori mai mari decat cele acumulate si provenite din China. De altfel, emisiile pe cap de locuitor in China sunt mai mici decat in ​​SUA. Emisiile cumulate depasesc cu mult emisiile anuale, deoarece principalul gaz cu efect de sera, dioxidul de carbon, ramane in atmosfera timp de sute de ani. 

In 2020, in timpul campaniei prezidentiale pentru Casa Alba, presedintele american Joe Biden a pus tema schimbarilor climatice in prim-planul agendei sale, avand in vedere ca administratia Trump a avut o abordare contrara efectelor incalzirii globale.

Joe Biden si-a stabilit un obiectiv de a reduce emisiile cu cel putin 50% pana in 2030 si de a atinge emisiile nete zero pana in 2050. O mare parte a comunitatii oamenilor de stiinta a descris obiectivul lui Biden drept „cea mai ambitioasa agenda climatica a oricarei administratii din istoria SUA”.

De asemenea, SUA, Japonia si Australia au format o initiativa numita Blue Dot Network, prin care s-au angajat sa ofere evaluari si noi standarde pentru a integra factorii climatici si de durabilitate in proiecte majore de infrastructura si tehnologie. Reteaua va implica un „proces de certificare foarte credibil” si va fi finalizata pana la finalul acestui an, conform ABC News.

Cu toate acestea, dincolo de angajamentele asumate si scuzele prezentate la Glasgow, Joe Biden trebuie sa convinga Congresul SUA sa-i voteze planul de reformare a sistemului de protectie sociala si de lupta impotriva schimbarilor climatice, in valoare de 1.750 miliarde de dolari, dupa ce adoptarea acestuia a fost amanata vineri, Congresul aproband doar planul de investitii in infrastructura. 

Grafic care arata ca SUA isi obtin cea mai mare parte a energiei din gaze naturale si petrol. Captura foto: BBC News.com

Componenta de mediu din planul lui Biden, denumit „Build Back Better”, ar include cel putin 500 de miliarde de dolari pentru a combate schimbarile climatice printr-o serie de credite fiscale pentru energie curata, sprijin pentru conservare si o taxa pentru emisiile de metan sau o taxa pe emisiile de dioxid de carbon care provin din combustibilii fosili.

Numirea fostului secretar de stat al SUA, John Kerry, ca emisar special al SUA pentru clima „a trimis un semnal puternic lumii” cu privire la prioritatile administratiei Biden in ceea ce priveste problemele de mediu, avand in vedere ca Kerry a semnat Acordul de la Paris in numele Casei Albe. 

La COP26, desi a vrut sa se pozitioneze in centrul luptei pentru combaterea schimbarilor climatice, SUA nu s-a alaturat acordului pentru renuntarea totala la carbune.

Climate Action Tracker sustine ca „tinta SUA de reducere a emisiilor si furnizarea de finantare pentru proiectele de sprijinire a climei nu sunt suficiente pentru a-si compensa in mod echitabil cota de emisii”.

India 

• Vizeaza o reducere cu 45% a „intensitatii emisiilor” pana in 2030
• Promite ca o pondere de circa 50% din energie electrica produsa sa vina din surse regenerabile pana in 2030
• S-a angajat sa ajunga la emisii-nete zero pana in anul 2070

India este al treilea cel mai mare emitator de combustibili fosili din lume. Potrivit expertilor climatici, India are o pondere mondiala de circa 7% in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera, iar impactul pandemiei de COVID-19 a diminuat dorinta tarii de a implementa schimbarile necesare intr-un ritm mai accelerat, remarca Climate Action Tracker, care evalueaza actiunile generale ale Indiei privind combaterea problemelor de mediu drept „foarte insuficiente”.

In ceea ce priveste angajamentele nationale pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, India a transmis la COP26 ca intentioneaza sa genereze jumatate din energia electrica din surse regenerabile pana in 2030 si atinga tinta de emisii nete zero pana in 2070.

Cu toate acestea, tara continua sa construiasca centrale pe carbune, iar guvernul indian nu a semnat la Glasgow acordul pentru renuntarea totala la carbune in interiorul granitelor. 

De asemenea, componenta sociala reprezinta un aspect foarte important care blocheaza calea reducerii drastice a carbunelui. Pana la patru milioane de oameni sunt angajati direct si indirect in industria carbunelui din India, conform BBC News.

Majoritatea rezervelor de carbune se afla in estul tarii, iar in aceste zone, carbunele alimenteaza din plin economia, reprezentand linia de salvare a comunitatilor locale, care sunt unele dintre cele mai sarace din India.

Sudarshan Mohanty, un lider sindical care reprezinta interesele lucratorilor minelor din zona estica a Indiei, considera ca „India nu poate trai fara carbune”.

Grafic cu emisiile din India, impartite pe sursele. Captura foto: BBC News.com

In ultimul deceniu, consumul de carbune al Indiei aproape sa dublat. Tara continua sa importe cantitati mari de carbune si intentioneaza sa deschida zeci de noi mine in urmatorii ani. Cu toate acestea, un indian mediu consuma mult mai putina energie electrica decat un britanic sau un american.

Cu o populatie de peste 1,3 miliarde de locuitori, nevoile de energie electrica ale Indiei vor creste mai mult decat in oricare alta natiune in urmatorii douazeci de ani, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie.

Rusia

• S-a angajat sa reduca emisiile cu 30% fata de nivelurile din 1990 pana in 2030
• Promite sa fie neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 pana in 2060

In Rusia, subiectul schimbarilor climatice au fost vreme de ani de zile doar putin mai mult decat o idee pentru multe dintre marile companii, unele fiind printre cei mai mari poluatori din lume.

Dar, intr-o tara care se incalzeste de 2,5 ori mai repede decat media globala, companiile rusesti au inceput sa faca eforturi pentru a fi mai ecologice, cautand sa evite noile reglementari mai stricte in ceea ce priveste mediul si sa raspunda presiunii tot mai mari din partea investitorilor.

Rusia emite in medie 11,3 tone de emisii de dioxid de carbon pe cap de locuitor, comparativ cu media europeana, care este de sapte tone, arata datele colectate de Universitatea Oxford in 2017 si scoase in evidenta de cotidianul Wall Street Journal. 

Topirea permafrostului dauneaza deja infrastructurii de petrol si gaze, deoarece aceastea incepe sa se scufunde in solul care se incalzeste al Rusiei.

Clima a devenit astfel o prioritate, cel putin declarativ, a regimului de la Kremlin. In luna iulie, presedintele rus Vladimir Putin a ordonat autoritatilor sa elaboreze un plan de reducere a emisiilor de carbon sub nivelul UE pana la jumatatea secolului.

De asemenea, Putin a anuntat ca Rusia are ca obiectiv sa atinga neutralitatea emisiilor de carbon pana in 2060, o strategie mai ambitioasa decat cea afisata pana anul acesta. Moscova ar viza sa isi reduca emisiile cu aproape 80% pana in 2050, mai ales prin renuntarea progresiva la carbune ca sursa de electricitate, favorizand mai mult energia nucleara, printre alte surse.

Rusia este unul dintre principalii producatori de hidrocarburi din lume si o tara in care tematicile de mediu nu au aparut decat abia recent in discursurile oficiale ale reprezentantilor sai. 

Intrucat o mare parte a economiei sale se bazeaza pe extractia miniera, Rusia abordeaza obiectivele de mediu intr-o maniera mai putin frontala decat vecinii sai europeni, care au anuntat in aceasta vara pachetul „Fit to 55”, menit sa reduca emisiile de CO2 cu 55% pana in 2030 si favorizeze atingerea tintei de emisii nete-zero pana in 2050. 

Vladimir Putin era cunoscut, in trecut, pentru luari de pozitie „climato-sceptice” si a declarat chiar la un moment ca Rusia va avea de castigat de pe urma schimbarilor climatice. Cu toate acestea, liderul de la Kremlin si-a revizuit ulterior atitudinea si s-a declarat alarmat in special din cauza catastrofelor naturale, precum incendiile de vegetatie care au devastat Rusia in aceasta vara.

Grafic care arata ca Rusia este al doilea mare producator de gaze naturale din lume. Captura foto: BBC News.com

De la petrol si gaze la nichel si aluminiu, extractia de marfuri formeaza coloana vertebrala a economiei ruse. Sectorul energetic al Rusiei, orientat in mare parte spre export, este responsabil pentru aproximativ o treime din veniturile guvernamentale, iar guvernul de la Moscova continua sa parieze pe exporturile de carbune catre pietele asiatice, cum ar fi China, unde consumul este in crestere.

Insa planul UE de a introduce o taxa pe carbon pe marfurile importate ar putea afecta mai mult de 40% din exporturile rusesti, ceea ce ar produce costuri companiilor ruse in valoare de circa 5 miliarde de dolari anual, conform estimarilor Bancii Centrale din Rusia.

Rusia inca se bazeaza pe padurile si mlastinile sale extinse pentru a absorbi doxidul de carbon din atmosfera. Energia eoliana, solara, hidroelectrica si alte sruse regenerabile reprezinta doar o mica parte din mixul total de energie al tarii, iar combustibilii fosili contribuie cu peste 20% din produsul intern brut. 

Rusia este, de asemenea, un emitator major de metan, dar nu s-a alaturat angajamentului de la COP26 privind reducerea emisiilor de metan. Climate Action Tracker spune ca politicile si actiunile Rusiei sunt „foarte insuficiente” pentru a limita incalzirea globala la 1,5 grade Celsius fata de nivelurile preindustriale.

„Cod rosu pentru umanitate”

Dupa cum prevede raportul realizat in luna august de grupul interguvernamental de experti al ONU insarcinat cu evaluarea riscurilor asupra incalzirii globale (IPCC),  dintre natiunile G7 care au fost de acord sa abordeze schimbarile climatice la COP26, Canada este responsabila pentru cea mai mare poluare, cu 16,85 tone de emisii de CO2 pe cap de locuitor. Indicatorii sunt contrari abordarii prim-ministrului canadian, Justin Trudeau, care a promis anterior ca va lupta pentru a combate schimbarile climatice si si-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile din Canada cu 30% sub nivelul din 2005 pana in 2030.

IPCC subliniaza ca SUA sunt al doilea cel mai mare emitator de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor, cu aproximativ 15,74 tone, fiind urmate de Germania, cu 9,7 tone de emisii pe cap de locuitor. 

Top 10 cele mai poluante tari pe cap de locuitori, conform IPCC:

1. Qatar — 37,05 de tone pe cap de locuitor
2. Kuweit — 23,49 de tone pe cap de locuitor
3. Arabia Saudita — 19,39 de tone pe cap de locuitor
4. Canada — 16,85 de tone pe cap de locuitor
5. Statele Unite — 15,74 de tone pe cap de locuitor
6. Germania — 9,7 de tone pe cap de locuitor
7. China — 7,72 de tone pe cap de locuitor
8. Spania — 6,09 de tone pe cap de locuitor
9. Franta — 5,02 de tone pe cap de locuitor
10. Thailanda — 4,05 de tone pe cap de locuitor

Tarile membre ale grupului G20 sunt responsabil pentru aproximativ 75% din emisiile globale de dioxid de carbon. Sursa foto: Getty Images

Tarile membre ale grupului G20 sunt responsabile pentru aproximativ 75% din emisiile globale de dioxid de carbon. Potrivit raportului pe 2021 privind transparenta climatica, care este realizat in conformitate cu Conventia Cadru a ONU privind Schimbarile Climatice, se preconizeaza ca utilizarea carbunelui in statele membre G20 va creste cu aproape 5% pana la finalul lui 2021. Acest lucru se datoreaza in principal Chinei, care este responsabila pentru aproximativ 60% din aceasta crestere. Totodata, cresteri ale ponderii de carbune s-au inregistrat in 2021 si in SUA, dar si in India. 

Cele mai importante date din raport: 

• Se estimeaza ca consumul de carbune va creste cu aproape 5% in 2021, aceasta crestere fiind determinata de China (reprezentand aproape 61% din crestere), SUA (reprezentand 18% din crestere) si India (reprezentand 17% din crestere).
• SUA si Australia au cele mai mari emisii de CO2 pe cap de locuitor dintre toate statele membre ale G20. SUA inregistreaza 4,9 tone pe cap de locuitor, in timp ce Australia inregistreaza 4,1 tone pe cap de locuitor. Aceste date reflecta ponderea ridicata a combustibililor fosili, in special a gazelor naturale si a petrolului, care sunt utilizati pentru generarea de caldura.
• Intre 1999 si 2018 s-au inregistrat aproape 500.000 de decese si aproape 3,5 trilioane de dolari, reprezentand costuri economice, din cauza impactului climatic la nivel mondial. China, India, Japonia, Germania si SUA au fost cele mai afectate tari.

Protest climatic fata de angajamentele lipsite de ambitiile de la COP26. Sursa foto: Getty Images

In prezent, lumea se confrunta cu o temperatura medie globala mai calda cu aproximativ 1,1 grade Celsius fata de perioada preindustriala, ceea ce face ca limitarea cresterilor viitoare ale temperaturii sa fie extrem de dificila.

„Liderii politicii au facut o promisiune lumii la Paris, in urma cu sase ani. Acum trebuie sa o respecte", a transmis Alok Sharma, presedintele COP26, in deschiderea summitului climatic de la Glasgow, adaugand ca „responsabilitatea revine fiecarei tari in parte si fiecare stat trebuie sa joace un rol in privinta schimbarii, pentru ca, din punct de vedere climatic, lumea va reusi sau va esua de una singura in a combate incalzirea globala".