Acordul anuntat marti de ambele tabere presupune ca militantii Hamas sa elibereze 50 de ostatici, inclusiv trei americani, si impunerea unui armistitiu de 4-5 zile in luptele din Fasia Gaza, scrie Politico, potrivit digi24.ro.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a luat de mana pe oficialul de top al Casei Albe pentru Orientul Mijlociu dupa ce au iesit dintr-o intalnire aprinsa in Israel pe data de 14 noiembrie. Discutiile pentru eliberarea celor 240 de ostatici capturati de militantii Hamas se prelungeau, iar tensiunile erau la cote maxime.
Brett McGurk s-a intors si l-a vazut pe liderul israelian uitandu-se la el. „Avem nevoie de acest acord”, i-a spus Netanyahu. O saptamana mai tarziu, premierul israelian a obtinut ce si-a dorit.
Atat guvernul israelian cat si gruparea Hamas a anuntat marti noapte ca au ajuns la o intelegere mult asteptata: Hamas va elibera 50 de femei si copii pe care i-a rapit in ziua de 7 octombrie.
Printre acestia se numara si trei americani, inclusiv o fata de trei ani, Abigail, ai carei parinti au fost ucisi de militanti in timpul atacului de luna trecuta.
Israel va elibera in jur de 150 de prizonieri palestinieni, femei si adolescenti, in timp ce luptele in razboiul de sase saptamani se vor opri pentru patru sau cinci zile. Fiecare grup de 10 ostatici eliberati in plus fata de cei 50 initiali va extinde armistitiul cu inca o zi, potrivit administratiei lui Netanyahu.
„Suntem hotarati sa ii scoatem pe toti”
Acordul ce a intrat in efect la 24 de ore de la anuntarea sa detaliaza aspectele tehnice ale unui pact care a durat cinci saptamani sa fie finalizat – cu toate ca exista deja o propunere inainte ca Israelul sa lanseze operatiunea militara din Fasia Gaza.
Totusi, acordul reprezinta cea mai mare realizare diplomatica de dupa declansarea razboiului si o initiativa care administratia lui Biden spera ca va duce la mai multe ajutoare umanitare pentru palestinienii din Gaza care au de suferit din cauza razboiului si la eliberarea mai multor ostatici.
„Suntem hotarati sa ii scoatem pe toti. Asta a fost o cerinta principala a acestui acord”, le-a spus un oficial de rang inalt din administratie reporterilor inainte de anuntarea acordului.
Treaba nu s-a terminat. In jur de 200 de ostatici – barbati, soldati israelieni, persoane cu cetatenie dubla si straini – raman in captivitate, cu toate ca SUA si Israel spera ca macar o parte dintre ei vor fi eliberati imediat dupa primul val.
Negocierile continua, iar oficialii americani spun ca Hamas, care se afla sub o presiune militara uriasa, ar putea profita de incetarea focului pentru a elibera si mai multi ostatici.
„Suntem la razboi si vom continua sa fim la razboi”
Razboiul va fi reluat odata ce transferul de ostatici se va opri. „Suntem la razboi si vom continua sa fim la razboi”, a spus Netanyahu la cateva ore dupa ce a fost anuntat acordul. „Vom continua pana cand ne vom atinge obiectivele.”
Acele obiective sunt „continuarea razboiului pentru aducerea acasa a tuturor ostaticilor, eliminarea completa a Hamas si asigurarea ca nu va mai exista nicio amenintare noua pentru statul Israel din Gaza”, a transmis biroul prim-ministrului israelian.
Un oficial de rang inalt din administratia Biden a oferit detalii despre negocierile care au avut loc in secret pentru eliberarea ostaticilor.
Qatar, aliatul apropiat al Statelor Unite care poate influenta discutiile cu Hamas, s-a adresat Casei Albe la putin timp dupa atacul din 7 octombrie in urma caruia au fost ucise 1.200 de persoane cu informatii despre ostatici capturati de militanti.
Qatar a sugerat crearea unei celule mici formata intre SUA si Israel pentru a rezolva problema ostaticilor. Consilierul pentru securitate nationala, Jake Sullivan, a apelat la doi dintre oamenii sai cei mai importanti – McGurk si Josh Geltzer, un asistent adjunct al presedintelui in Consiliul National de Securitate.
Prima victorie pentru celula secreta: eliberarea lui Natalie si Judith Raanan
Problema ostaticilor a devenit preocuparea principala pentru Biden in timpul multelor apeluri si intalniri fata in fata pe care le-a avut cu Netanyahu, precum si convingerea Israelului sa permita livrarea ajutorului umanitar in Fasia Gaza si protejarea pe cat posibil a civililor ramasi in locurile in care au loc luptele cu militantii Hamas.
Prima victorie a acestor discutii a venit pe data de 23 octombrie, cand doi cetateni americani au fost eliberati de Hamas: Natalie si Judith Raanan, mama si fiica. Transferul ostaticilor a demonstrat ca celula de urgenta functioneaza si ca ar putea intr-un final sa obtina eliberarea a si mai multor ostatici.
O zi mai tarziu, Hamas a transmis celulei prin canalele sale de comunicare ca mai multe femei si copii capturati pot parasi Gaza. La schimb, insa, Hamas cerea ca Israelul sa nu lanseze incursiunea militara terestra impotriva militantilor din Gaza.
Israelienii nu au fost de acord intrucat nu au primit destule dovezi ca ostatici sunt in viata din partea gruparii Hamas. Nici SUA, nici Israel nu erau dispuse sa ajunga la o intelegere fara a avea garantia ca militantii ii vor elibera pe ostatici.
Armata israeliana a invadat Gaza la finalul lunii octombrie, dar oficialii au spus ca planul de invazie a fost adaptat asa incat sa poata implementa o incetare a focului in cazul in care se ajunge la o intelegere.
„Este oferta finala”. Discutii secrete „chinuitoare” pentru eliberarea ostaticilor
Dupa o serie de discutii ce au avut loc in secret, acordul era tot mai aproape sa devina realitate. Hamas a oferit informatii despre 50 dintre ostatici si a dat semn ca este posibil ca acestia sa fie eliberati. Biden i-a transmis acest lucru lui Netanyahu intr-o conversatie telefonica avuta pe 14 noiembrie si liderul israelian a fost de acord.
Pentru Netanyahu, acceptarea acordului nu era doar o decizie morala, ci o necesitate politica.
Discutiile au intrat in impas dupa ce armata israeliana a ocupat spitalul al-Shifa din nordul Fasiei Gaza despre care oficialii israelieni si americani spun ca Hamas il foloseste ca un centru de comanda pentru a ataca Israelul.
Biden a simtit ca timpul se scurge pentru a ajunge la un acord si, pe 17 noiembrie, l-a sunat pe Emirul Qatarului. Acordul a fost structurat asa incat femeile si copiii sa fie eliberati in prima faza, dar in ideea ca pe viitor sa mai fie eliberati si altii si, intr-un final, toata lumea sa se poata intoarce acasa la familiile lor.
Dimineata urmatoare, McGurk s-a intalnit la Cairo cu Abbas Kamel, seful serviciilor de informatii din Egipt. Liderii Hamas din Gaza au acceptat aproape toti termenii acordului la care s-a ajuns cu o noapte inainte la Doha.
Oficialii israelieni au spus ca accepta intelegerea cu doar cateva mici modificari. „Este oferta finala”, a fost mesajul pe care liderul Qatarului l-a transmis celor de la Hamas.
Au mai existat cateva discutii in urmatoarele 48 de ore, dar toti participantii au cazut pana la urma la intelegere. Pe 21 noiembrie, Hamas a dat unda verde.
Intreg procesul a durat cinci saptamani si a fost unul „chinuitor”. Chiar si dupa toata munca depusa de oficialii implicati in negocieri, acestia se gandesc la chinul prin care au trecut ostaticii. Cu gandul la Abigail, unul dintre oficialii din administratia Biden a spus: „Nici nu-mi pot imagina starea unei fete de trei ani in aceasta situatie.”