Acordul prin care Turcia a hotarat sa nu mai blocheze aderarea la NATO a Suediei si Finlandei a fost obtinut dupa 11 ore de negocieri si saptamani intregi de „wrestling politic” in capitalele europene, suplimentat de o implicare extrem de fin calibrata a presedintelui Joe Biden. Insa cu cateva momente inainte de parafarea acordului, inca parea ca nu se va ajunge nicaieri, scrie Reuters.
Dupa doua ore de discutii intense, marti, inainte de summit-ul NATO de la Madrid, liderii inca se straduiau sa gaseasca compromisul, partile nefacand altceva decat sa reitereze cu frustrare pozitiile lor deja cunoscute, a spus ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.
„Apoi am facut o pauza de cafea si, dupa cum stie toata lumea, cele mai bune idei vin in timpul unei pauze de cafea. Intr-un final, spre finalul intalnirii, ne-a fost mai usor sa ajungem la o concluzie”, a spus Haavisto.
Atat de neasteptata a fost reusita incat i-a luat prin surprindere si pe oficialii de la summit. Jurnalistii au fost chemati sa participe la semnarea acordului, insa fara sa li se spuna cine va participa si de ce.
Cateva moment mai tarziu, liderii Turciei, Suediei si Finlandei, impreuna cu secretarul general Jens Stoltenberg, au stat unul langa celalalt in timp ce ministrii lor de externe au semnat documentul.
Oficialii turci au aplaudat, insa nimeni nu le-a explicat jurnalistilor la ce anume erau martori.
Ce a primit Turcia la schimb pentru a accepta aderarea Suediei si Finlandei
NATO a fost luata prin surprindere in luna mai, cand Turcia si-a anuntat opozitia fata de aderarea Suediei si Finlandei si a cerut ca aceste doua tari sa se supuna unor cerinte ale sale pentru a putea deveni membre ale Aliantei, in conditiile in care majoritatea aliatilor se asteptau ca procesul sa fie doar o formalitate.
Saptamanile care au urmat au fost dominate de discutii si negocieri ample conduse de Stoltenberg, intr-o incercare de a evita ceea ce ar fi putut fi un blocaj rusinos pentru NATO, in conditiile in care Alianta vrea sa-si demonstreze unitatea in fata agresivitatii rusesti.
Totusi, un compromis pe mai multe probleme-cheie nu a fost obtinut decat in ultimele minute ale negocierilor, au spus oficiali turci, americani si ai NATO sub conditia anonimatului.
O problema dificila a fost reprezentata inclusiv de felul in care tarile definesc terorismul. Turcia a cerut de la Suedia si Finlanda asigurari ca vor actiona impotriva militantilor kurzi pe care Erdogan ii considera teroristi.
„Turcia are propria definitie a terorismului si a grupurilor teroriste si pur si simplu nu ne puteam pune de acord asupra acelei definitii. Intr-un final, am hotarat sa separam acele probleme in comunicat”, a spus Haavisto.
Stoltenberg a jucat un rol pivotal si i-a incurajat pe turci sa continue negocierile, dar a indemnat si conducerile suedeza si finlandeza sa accepte angajamente mai ferme care sa fie acceptate de partea turca, au relatat numeroase surse citate de Reuters.
Suedia si Finlanda s-au angajat ferm sa nu sustina grupari pe care Turcia le cosidera teroriste dar si sa opreasca activitatile PKK si ale afiliatilor sai. Finlanda si Suedia au spus, de asemenea, ca nu vor sustine militiile YPG ale kurzilor sirieni.
Aliatii occidentali ai Turciei recunosc PKK ca grupare terorista, insa nu au definit in acest fel si YPG-ul, despre care guvernul de la Ankara sustine ca este un afiliat al PKK si un element cheie al coalitiei kurde pe care SUA s-a bazat pentru a invinge teroristii ISIS in Orientul Mijlociu.
De asemenea, cele doua tari nordice s-au angajat sa ia in considerare cererile de extradare ale Turciei intr-un mod „rapid si cuprinzator”, dar si sa renunte la restrictiile in ce priveste vanzarile de armament catre guvernul turc.
Joe Biden s-a implicat „selectiv” pentru a rezolva rapid criza
Cand criza provocata de turci a aparut in luna mai, expertii au speculat ca ea ar putea fi rapid rezolvata printr-un gest al SUA fata de Turcia, poate chiar prin livrarea de avioane F-16 dorite de Erdogan.
Guvernul american a evitat, insa, sa transforme problema intr-una bilaterala si a incercat sa ramana pe margine.
Un oficial de top din administratia Biden a declarat, marti, ca aceasta strategie a fost aleasa in mod deliberat, pentru a evita situatia in care SUA ar fi devenit o parte din negocieri si fata de care Turcia ar fi putut sa ridice pretentii.
In loc, presedintele Biden a ales „selectiv” momentele in care sa se implice pentru a ajuta la solutionarea rapida a conflictului.
„Finlandezii si sudezii au fost foarte concentrati pe gasirea momentului cel mai oportun in care sa ceara ajutorul presedintelui”, a spus oficialul american citat, adaugand si ca un apel telefonic intre Biden si Erdogan a fost initiat in momentul in care cele doua tari nordice i-au cerut acest lucru.
Dupa discutia cu Biden, Erdogan a plecat la summit-ul de la Madrid. Usurarea simtita dupa obtinerea acordului a fost palpabila pentru toata lumea, inclusiv pentru ceilalti ministri NATO reuniti la Madrid.
„Cand eu si Ann Linde (n. red. – sefa diplomatiei suedeze) am ajuns la cina ministrilor NATO am fost aplaudati acolo si cred ca toata lumea era usurata ca aceasta problema s-a rezolvat si ca se pot concentra pe alte lucruri”, a mai spus Haavisto.