La aproape 40 de ani de la unul dintre cele mai grave accidente navale din perioada Războiului Rece, submarinul nuclear sovietic Komsomoleț continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru specialiști. Epava se află la o adâncime de aproximativ 1.700 de metri, pe fundul Mării Norvegiei, unde păstrează încă la bord un reactor nuclear și două torpile echipate cu focoase nucleare. Experții avertizează că degradarea continuă a structurii ar putea transforma submarinul într-o sursă de contaminare radioactivă pentru mediul marin.
Komsomoleț era considerat una dintre cele mai avansate realizări ale industriei militare sovietice. Construit din titan și proiectat să opereze la adâncimi de până la 1.000 de metri, submarinul trebuia să inaugureze o nouă generație de nave de atac capabile să lanseze rachete nucleare din zone inaccesibile adversarilor.
Planurile ambițioase s-au încheiat însă tragic. La 7 aprilie 1989, un incendiu izbucnit la bord a compromis sistemele navei. Echipajul a reușit să aducă submarinul la suprafață, însă după aproximativ cinci ore acesta s-a scufundat definitiv în Marea Norvegiei, transmite digi24.ro.
În urma tragediei, 42 dintre cei 69 de membri ai echipajului și-au pierdut viața.
Torpile nucleare și un reactor care se degradează
Îngrijorările nu s-au oprit odată cu scufundarea submarinului. La bord au rămas două torpile cu focoase nucleare și reactorul nuclear al navei, iar oamenii de știință s-au temut încă din anii '90 că, odată cu coroziunea metalului, materiale radioactive extrem de periculoase ar putea ajunge în apă.
În 1993, activistul Greenpeace Dmitri Litvinov descria epava drept „o bombă cu ceas care ticăie pe fundul Mării Norvegiei”, avertizând că lipsa unor măsuri rapide ar putea avea consecințe grave asupra mediului.
Operațiuni de sigilare pentru prevenirea contaminării
Pentru a limita riscurile, în anii 1995 și 1996 au fost desfășurate misiuni complexe la mare adâncime. Specialiștii au sigilat fisurile din coca submarinului și tuburile de lansare a torpilelor, încercând să împiedice pătrunderea apei și eliberarea materialelor radioactive.
Materialele folosite aveau însă o durată de viață estimată la aproximativ 30 de ani, iar experții avertizează că eficiența acestora este în prezent limitată.
Noi cercetări confirmă existența unor scurgeri radioactive
Un raport publicat în martie 2026 de Autoritatea Norvegiană pentru Radiații și Securitate Nucleară arată că torpilele rămân în continuare izolate, însă reactorul submarinului se degradează și eliberează periodic cantități reduse de material radioactiv în apă.
Autoritățile norvegiene susțin că nivelurile actuale nu reprezintă un pericol major pentru ecosistemul marin, însă avertizează că situația ar putea evolua odată cu accentuarea coroziunii.
Specialiștii atrag atenția că eventualele materiale radioactive ar putea pătrunde în lanțul trofic prin organismele marine care trăiesc pe fundul mării.
Recuperarea epavei rămâne aproape imposibilă
Deși mai mulți experți consideră că este necesară o nouă expediție pentru evaluarea stării submarineului, intervenția este extrem de dificilă. Epava se află la aproape 1.700 de metri adâncime, iar în prezent nu există planuri oficiale pentru recuperarea sau neutralizarea acesteia.
Între timp, Komsomoleț rămâne unul dintre cele mai periculoase vestigii ale Războiului Rece, iar plutoniul aflat în focoasele nucleare, cu o perioadă de înjumătățire de aproximativ 24.000 de ani, continuă să fie privit ca un risc pe termen foarte lung pentru mediul marin.