Cum a salvat Lukasenko, din greseala, 32 de mercenari rusi care cazusera intr-o capcana a spionilor din Ucraina

Anul trecut, cu mai putin de doua saptamani inainte de alegerile prezidentiale din Belarus, autoritatile de la Minsk au inceput sa suspecteze ca un grup de strainii a fost trimis din Rusia pentru a interveni in treburile tarii. Membri acestui grup faceau parte intr-adevar dintr-o misiune strategica, insa tinta lor nu era tara condusa de Lukasenko si nu erau nici comandati de vreo entitate rusa.

KGB din Belarus a intervenit in forta intr-o dimineata de dinainte de alegeri si i-a arestat pe toti membrii acestui grup de mercenari rusi, 32 la numar, dupa un plan mai amplu elaborat de serviciile de informatii militare din Ucraina cu presupusul sprijin al Statelor Unite ale Americii. 

Trei fosti inalti oficiali ai serviciilor de informatii militare ucrainene au descris in exclusivitate pentru CNN modul in care a fost orchestrata operatiunea extraordinara menita sa atraga si sa retina presupusii criminali de razboi din Rusia pentru ca acestia sa poata fi ulterior urmariti penal pentru atrocitatile comise in estul Ucrainei. 

Un loc de munca care nu exista: presupusa protejare a instalatiilor petroliere din Venezuela

In primul rand, agentii ucraineni de informatii au creat un website fals, care la prima vedere ar fi apartinut unei companii militare private din Rusia. Pe site au fost date anunturi privind faptul ca presupusa companie militara privata rusa recruteaza oameni pentru locuri de munca in domeniul securitatii in regiunea America de Sud.

Strategia trebuia sa dea roade, iar pentru ca mercenarii rusi sa cada in capcana, compania in spatele careia se aflau serviciile de informatii militare de la Kiev a indicat ca este dispusa sa ofere plati peste media actuala din piata, pentru prestarea locurilor de munca pe care le cauta, oferind un contract profitabil de circa 5.000 de dolari pe luna pentru protejarea unor instalatii petroliere venezuelene, dupa cum le-au spus jurnalistilor de la CNN trei surse care au cunoscut foarte bine cum s-a desfasurat operatiunea si care au vorbit sub conditia anonimatului.

Momeala a functionat in cazul a sute de contractori rusi care au aplicat pentru locurile de munca, ceea ce le-a oferit serviciilor de informatii ucrainene ocazia unica de a-i putea identifica pe mercenarii suspectati de crimele de razboi comise in Donbas.

„Am inceput sa-i sunam si sa le spunem: OK, omule, spune-mi ceva despre tine. Poate ca nu esti un luptator, ci un instalator sau ceva de genul acesta”, a declarat pentru CNN unul dintre agentii ucraineni implicati in operatiune.

„Apoi au inceput sa dezvaluie informatii despre ei, trimitandu-ne documente, legitimatii militare si dovezi cu locuri in care au luptat. Bingo, putem folosi asta”, a adaugat agentul ucrainean.

Potrivit acestuia, tintele au inceput sa trimita dovezi despre cine erau, ce experienta militara aveau si chiar despre batalii si incidente in care fusesera implicati, unele dintre ele fiind potential incriminatoare in Ucraina si in alte tari.

De altfel, un videoclip trimis de mercenarii rusi viitorilor angajatori si in posesia caruia au intrat jurnalistii de la CNN, surprinde un grup de luptatori rebeli din estul Ucrainei, care detineau ceea ce mai ramasese din epava unui avion militar despre care sursele de informatii de la Kiev au spus ca a fost doborat, infractiune considerata drept terorism in Ucraina.

Alti mercenari care doreau sa primeasca locul de munca pentru protejarea instalatiilor petroliere din Venezuela au fost asociati atacului asupra zborului MH17 operat de compania Malaysia Airlines de la Amsterdam catre Kuala Lumpur, care a fost doborat in iulie 2014 pe teritoriul ucrainean controlat de separatistii pro-rusi. Toate cele 298 de persoane care se aflau la bordul aeronavei au murit atunci, iar o echipa de procurori internationali condusa de Olanda a declarat ca avionul a fost doborat de o racheta care provenea din Rusia si care a fost lansata dintr-un sat controlat de separatisti. Rusia a negat orice implicare.

„Doi dintre cei care voiau sa obtina locurile de munca pe care noi le scosesem pe piata fusesera prezenti cand a fost lansata racheta care a doborat zborul MH17. Alti patru facusera parte dintr-un grup responsabil de doborarea aeronavelor noastre militare si uciderea a cel putin 70 dintre cei mai buni oameni ai nostri", a declarat pentru CNN o sursa din cadrul armatei ucrainene, care a mai precizat ca „identificarea si pedepsirea acestor persoane a fost de mare interes pentru Kiev”.

Avionul MH17, reconstituit din resturile stranse de la locul prabusirii. Sursa foto: Profimedia Images

America a oferit asistenta pentru operatiunea secreta de descoperire si capturare a mercenarilor rusi 

Identificarea si pedepsirea mercenarilor rusi din estul Ucrainei a fost de interes si pentru serviciile secrete americane, desi oficialii americani au negat ca ar fi avut un rol direct in aceasta operatiune. Potrivit oficialilor din cadrul serviciilor de informatii din Ucraina, operatiunea condusa de ucraineni a primit bani, asistenta tehnica si sfaturi din partea CIA cu privire la modul prin care pot fi atrasi mercenarii rusi.

Un inalt oficial american a declarat pentru CNN ca aceste afirmatii sunt „false”. Acesta a indicat ca serviciile secrete americane stiau de operatiune, dar a negat orice implicare din partea acestora. De asemenea, oficialul, care a solicitat sa vorbeasca sub protectia anonimatului, a sugerat ca eforturile de a implica agentiile SUA pot reprezenta o incercare de a pasa vina in contul Washingtonului pentru operatiunea ucraineana cu risc ridicat care s-a sfarsit prost.

Jurnalistii CNN au petrecut cateva saptamani in Ucraina, verificand si examinand conturile operatiunii si vorbind, totodata, cu cateva persoane implicate in mod direct. 

De altfel, CNN a urmarit anterior mercenarii rusi care operau in Libia, Republica Centrafricana, Siria sau Mozambic. Adesea s-a descoperit ca soldatii care erau angajati in operatiunile din acele tari faceau parte din grupul Wagner, o influenta companie militara privata din Rusia care ar fi condusa de Evgheni Prigozhin, un aliat al presedintelui rus Vladimir Putin, cu toate ca Prigozhin neaga toate asocierile cu mercenarii. 

Barbatii arestati de catre autoritatile din Belarus in apropiere de Minsk in dimineata zilei de 29 iulie 2020 lucrau pentru Wagner.

De ce a esuat operatiunea

Pentru presupusele locuri de munca au fost selectati barbatii cu legaturile cele mai apropiate si controversate in ceea ce priveste Ucraina, acestora fiindu-le oferite contractele false pentru prestarea de servicii de securitate in Venezuela, au declarat sursele CNN.

28 dintre mercenarii rusi selectati ar fi fost asociati cu acte ilegale comise in estul Ucrainei, iar alti cinci mercenari, fara legaturi cu atrocitatile din Donbas, au fost selectati pentru a elimina orice suspiciune. 

Tuturor acestora li s-a spus ca vor zbura in Turcia, de unde se vor imbarca apoi catre Caracas, capitala Venezuelei. Insa, adevaratul plan era ca mercenarii rusi sa fie dusi in Ucraina, unde puteau fi arestati, au mai precizat sursele de informatii pentru CNN.

Numai ca pandemia de COVID-19 a produs un soc neasteptat operatiunii, pentru ca a facut ca Rusia sa-si inchida frontierele pentru a stopa raspandirea virusului SARS-CoV-2.

Cu toate acestea, Moscova a continuat sa permita calatoriile externe catre vecinul si aliatul sau, Belarus. Potrivit surselor ucrainene, recrutii au fost transportati la Minsk cu autobuzul, de unde au crezut ca vor pleca in curand spre Venezuela.

Insa, odata ajunsi la Minsk, s-a produs o intarziere. Mercenarilor rusi li s-a propus sa-si petreaca timpul relaxandu-se la sanatoriul Belorusocika, situat la 15 minute de capitala Belarusului. Intarzierea a fost, insa, suficient de lunga pentru ca serviciile de securitate din Belarus sa afle de prezenta lor si sa treaca la actiune, cu doar cateva ore inainte ca grupul sa plece, au mai spus sursele de informatii pentru CNN.

Un agent de securitate al sanatoriului a declarat luna trecuta, sub protectia anonimatului, ca i-a intalnit pe mercenarii rusi. „Da, imi amintesc, i-am intalnit. Au petrecut cateva zile aici. Nu au facut nimic pentru a ne deranja”, a declarat agentul, adaugand ca arestarile acestora au fost o surpriza.

Imagine cu un cativa mercenari din grupul Wagner care participa la operatiuni secrete in Siria. Sursa foto: Security Service of Ukraine (SBU).

Confuzia lui Lukasenko, pozitia lui Putin si negarea lui Zelenski

La acea vreme, unele voci suspectau implicarea Rusiei. In scene dramatice, difuzate la televiziunea de stat din Belarus, barbatii arestati au fost prezentati populatiei in mod direct, iar documentele lor de identificare au fost prezentate ca dovada a legaturii lor cu armata rusa. 

„Am primit confirmarea informatiilor conform carora acesti cetateni rusi au o experienta reala in lupta si au participat la conflicte armate”, a dezvaluit la momentul respectiv un comandant de politie din Belarus in cadrul unei interventii la televiziunea de stat din Minsk. 

Un fost consilier prezidential din Belarus a declarat pentru CNN ca Aleksander Lukasenko a crezut initial ca barbatii respectivi au fost trimisi de Moscova pentru a destabiliza tara inainte de viitoarele alegeri. Potrivit acestuia, Minskul devenise confuz, avand in vedere ceea ce parea a fi o agresiune din partea aliatilor rusi.

Kremlinul parea surprins de ceea ce se intampla, iar purtatorul de cuvant, Dmitri Peskov, a si declarat la acea vreme ca nu detine „informatii complete” despre incidentul petrecut la Minsk. Ulterior, Kremlinul a revenit cu o declaratie mai ferma si a respins orice amestec in treburile interne ale Belarusului. 

Momentul in care KGB-ul din Belarus descinde si ii aresteaza pe mercenarii rusi. Captura foto: BBC News

Presedintele Belarusului, Aleksander Lukasenko, a vorbit la telefon in acele zile atat cu Vladimir Putin, cat si cu Volodimir Zelenski. Daca liderul de la Moscova si-a exprimat sprijinul pentru liderul de la Minsk, presedintele Zelenski a cerut predarea mercenarilor rusi catre Ucraina. 

„Sper ca toti suspectii in activitati teroriste pe teritoriul Ucrainei ne vor fi transferati pentru urmarire penala in conformitate cu legislatia internationala", i-a spus Zelensky lui Lukasenko. 

Solicitarea nu a fost acceptata, iar la o saptamana de la discutia dintre Lukasenko si Putin, 32 de mercenari au fost trimisi inapoi Rusia. Unul singur a ramas in Belarus, pentru ca avea si cetatenia statului, pe langa cea rusa.

Presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a negat public ca ar fi existat o astfel de operatiune desfasurata de serviciile de informatii ucrainene, declarand public in iunie 2021 ca tara sa a fost „tarata” in aceasta problema.

„Inteleg ca ideea acestei operatiuni a pornit, sa zicem, de la alte tari, dar cu siguranta nu de la Ucraina", a spus liderul de la Kiev.

Autoritatile ucrainene au respins solicitarile CNN de a comenta intreaga poveste. Dar, potrivit surselor de informatii ucrainene ale jurnalistilor americani, esecul operatiunii a fost o lovitura puternica pentru serviciile secrete de informatii din Ucraina, care se presupune ca au lucrat la identificarea mercenarilor rusi timp de aproape 18 luni.

„Daca acesti oameni ar fi ajuns aici, in Ucraina, detaliile actelor lor criminale ar fi devenit cunoscute in intreaga lume”, a declarat una dintre sursele CNN, adaugand ca „Ucraina ar fi putut sa-i aduca in fata justitiei pe mercenari si sa arate ca lupta noastra cu Rusia este serioasa si ca nu vom ridica mainile in semn de predare”.