Bulgaria a boicotat integral sanctiunile Uniunii Europene impotriva cetatenilor rusi si companiilor, impuse in mai multe etape dupa anexarea Crimeei in 2014 si dupa invazia rusa in Ucraina, in februarie 2022. Tara nu a impus sanctiuni niciunui cetatean rus sau vreunei companii rusesti de pe lista de sanctiuni a UE, iar procedurile sunt concepute pentru a nu functiona. Sarcina de a nu face nimic a fost incredintata Agentiei Nationale pentru Venituri, potrivit raspunsurilor din Legea privind accesul la informatiile publice, care au fost furnizate Mediapool, anunta g4media.ro.
In ultimul an, UE a inghetat peste 300 de miliarde de euro din bancile rusesti si 20 de miliarde de euro din activele oligarhilor rusi. Chiar si Ungaria, care apara adesea pozitiile Rusiei in UE, a inghetat active rusesti in valoare de peste 900 de milioane de euro.
Bulgaria si Cipru par sa fie tarile din UE care se opun cel mai mult impunerii de sanctiuni europene. Ciprul are reputatia de paradis offshore pentru capitalul rusesc, de ani de zile, dar tara a luat totusi masuri pentru a retrage cetatenia mai multor oligarhi rusi, acordata in cadrul schemei „pasapoartelor de aur”.
Conform celor mai recente date, aproape 300.000 de rusi detin peste 500.000 de proprietati in Bulgaria.
Singura masura ce seamana cu o sanctiune luata pana acum de Bulgaria si care a fost anuntata public este refuzul din mai 2022 al Agentiei pentru Inregistrari de a permite fostului ministru de finante, Milen Velcev, fratelui sau Gheorghi Velcev, si finantatorului Krasimir Katev sa achizitioneze afacerea bancii rusesti VTB in Bulgaria.
Regulamentul european privind impunerea de sanctiuni impotriva cetatenilor rusi si a companiilor rusesti a fost adoptat la 17 martie 2014, din cauza actiunilor intreprinse de Rusia de a anexa Crimeea de la Ucraina. In februarie anul trecut, Rusia a demarat un razboi de amploare in Ucraina, determinand UE si SUA sa inceapa sa impuna sanctiuni si mai aspre, care nu fusesera niciodata aplicate pana atunci, iar pentru multi pareau de neconceput.
Pana in prezent, UE a sanctionat 1.386 de cetateni rusi si 171 de companii, precum si toate persoanele fizice si juridice legate de acestea. Primul pe lista este presedintele rus Vladimir Putin.
O procedura conceputa sa nu functioneze
In raspunsul oferit Mediapool, este ridicata cortina asupra procedurii create in Bulgaria pentru evitarea sanctiunilor. Aceasta descrie un mecanism care este facut sa nu functioneze. Problema numarului corect de cetateni rusi si companii supuse sanctiunilor a fost inaintata Consiliului de Ministri. Intrebarea a fost inaintata Ministerului de Finante, care, la randul sau, a inaintat-o Agentiei Nationale pentru Venituri. Astfel, Agentia pentru Venituri a fost recunoscuta ca institutie responsabila pentru implementarea sanctiunilor rusesti in Bulgaria.
Aceasta in virtutea art. 3 alin. 14 din Legea cu privire la Agentia Nationala a Veniturilor, care prevede ca agentia realizeaza schimbul de informatii cu institutiile europene si realizeaza securizarea si incasarea obligatorie a creantelor in baza deciziilor institutiilor UE. Acest mecanism a fost creat in urma cu 12 ani, dar nu a fost niciodata adaptat pentru implementarea sanctiunilor europene.
In raspunsul sau, Agentia Nationala pentru Venituri a recunoscut ca agentia trebuie sa aplice regulamentul privind sanctiunile rusesti. Acesta prevede inghetarea tuturor mijloacelor financiare si a resurselor economice care sunt detinute sau sunt in posesia cetatenilor rusi sanctionati. In legislatia bulgara, insa, nu exista nicio procedura de „inghetare”, ci de „sechestrare” a activelor, ceea ce este diferit. Totusi, regulamentul european are aplicare directa, iar Agentia Nationala de Venituri ar trebui sa poata initia o procedura de „inghetare” chiar si fara o reglementare nationala.
Cu toate acestea, agentia fiscala nu a emis niciun act de punere in aplicare a regulamentului in ultimii opt ani, reiese clar din raspuns. Agentia Nationala pentru Venituri (ANV) adauga ca nu poate dezvalui numele si bunurile persoanelor eventual sanctionate, deoarece acestea sunt date personale.
„Cu privire la solicitarea de a furniza date specifice privind persoanele fizice, si anume „pentru fiecare cetatean al Federatiei Ruse sa se indice proprietatea specifica, care a devenit obiectul sanctiunilor”, trebuie avut in vedere ca ANV nu este administratorul datelor privind proprietatea detinuta de persoane fizice, iar pe de alta parte – aceste informatii constituie date cu caracter personal”, se arata in raspunsul Agentiei Nationale pentru Venituri.
Desi, potrivit Agentiei, rusii sanctionati beneficiaza de protectia Regulamentului european privind protectia datelor cu caracter personal (GDPR), site-ul de investigatii Bird.bg a dezvaluit deja cateva nume. Deja in aprilie 2022, publicatia a anuntat ca patru cetateni rusi de pe lista sanctiunilor UE au proprietati in Bulgaria. Este vorba de Serghei Chemezov, Maxim Topilin, Vladimir Pligin si Alexei Chepa, care prin rude si companii offshore detin proprietati la Marea Neagra.
Lipsa de actiune politica la nivel inalt
„Nu este de mirare ca Bulgaria nu pare sa aplice sanctiuni UE impotriva persoanelor si companiilor din Federatia Rusa. Este evident ca autoritatile bulgare nu indraznesc, nu vor si nu au procedurile si capacitatea de a aplica sanctiunile. Pentru aceasta, se asteapta un semnal de la cel mai inalt nivel politic pentru orice actiune, iar acesta nu numai ca nu vine in acest moment, ci dimpotriva – semnalele sunt ca guvernul bulgar ar dori sa atenueze sau sa anuleze sanctiunile impotriva Rusiei”, a comentat, pentru Mediapool, Ruslan Stefanov, de la Centrul pentru Studiul Democratiei (CSD), care este unul dintre expertii principali pe acest subiect.
„Cel mai elocvent exemplu in acest sens este dorinta inexplicabila de a negocia cu Gazprom din vara trecuta si derogarea de la sanctiunile pentru rafinaria Lukoil Neftohim, pe care guvernele bulgare le-au activat si aparat, in ciuda lipsei de temei si a necesitatii unui astfel de lucru”, a adaugat el.
El face o paralela cu povestea din jurul instalarii aparatelor de masura in rafinarie cu ani in urma, ceea ce duce la concluzia ca autoritatile bulgare nu au increderea ca pot asigura respectarea legilor tarii.
„Adoptarea Legii privind controlul companiilor cheie pentru securitatea nationala si infrastructura critica de catre ultimul parlament bulgar s-a produs cu o intarziere de 6 luni fata de legi similare din Europa, neexistand mecanisme elaborate de implementare”, comenteaza Stefanov.
Potrivit spuselor sale, carentele institutionale sunt incorporate in infrastructura bulgara de securitate nationala si economica si exista multi factori care le sustin.
„In din 2016, in publicatia sa „Manualul Kremlinului”, impreuna cu Centrul American pentru Studii Internationale si Strategice al lui Zbigniew Brzezinski, Centrul pentru Studiul Democratiei a remarcat ca, din punctul de vedere al securitatii economice, Bulgaria este una dintre cele mai vulnerabile tari – ca prezenta si active ale persoanelor fizice si juridice ruse”, a comentat expertul.
Controlul Rusiei asupra economiei
In 2014, serviciile de informatii germane au iesit cu o evaluare ca, in anumiti ani, Rusia controla pana la o treime din cifra de afaceri a economiei bulgare.
„Exista si numeroase investigatii jurnalistice despre cazuri specifice de control, inclusiv prin zone offshore, precum si legaturi ale unor politicieni bulgari de rang inalt, inclusiv fosti ministri de finante. In acest sens, probabilitatea de a nu exista persoane si companii care sa fie cel putin verificate pe listele de sanctiuni, ar fi foarte surprinzatoare”, adauga Ruslan Stefanov.
In ciuda nevoii mari, Bulgaria nu a edificat o politica moderna de stimulare a investitiilor care sa includa elemente de securitate economica si monitorizare (screening) a investitiilor.
Recent, Comisia Europeana constata ca, alaturi de Cipru, Bulgaria este singura tara din UE care nu numai ca nu are un astfel de mecanism, dar nici nu are nicio initiativa legislativa pentru a crea unul.
„Desi in Legea privind Agentia de Stat pentru Securitate Nationala (DANS) scrie ca Agentia este responsabila de securitatea financiara si economica a tarii, lipsesc orice mecanisme practice de implementare a acestui rol, inclusiv in cadrul Consiliului de Securitate de pe langa Consiliul de Ministri. Drept urmare, tara risca sa devina un port pentru active rusesti si alte active riscante, asa-zisele capitaluri corozive, care incearca sa ocoleasca regimurile de sanctiuni existente. Totodata, acest lucru impinge intrarea capitalurilor usoare sau constructive, care pare sa fie deja observata in Bulgaria”, a remarcat Ruslan Stefanov.
„Flexibilitate si creativitate”
Neglijarea sanctiunilor este in mod clar o politica intentionata si un motiv de mandrie, asa cum a reiesit din recenta recunoastere publica a ministrului bulgar de externe de la Sofia, Nikolai Milkov.
„Au fost impuse sanctiuni Rusiei, in care Bulgaria a dat dovada de flexibilitate si o abordare creativa in ceea ce priveste mentinerea unui partener serios si de incredere in UE si, in acelasi timp, pastrarea intereselor bulgare, astfel incat sa nu afecteze economia noastra”, a spus el, la sfarsitul lunii ianuarie, la prezentarea raportului privind activitatea desfasurata de ministerul sau in cadrul guvernului interimar.