În fiecare zi, milioane de europeni utilizează programele Microsoft, își încălzesc locuințele cu gaz natural american și cumpără acțiuni americane. Mulți americani lucrează cu programe germane, beau vin din Franța și iau medicamente fabricate în Europa. În fiecare zi, între Statele Unite și Uniunea Europeană se tranzacționează bunuri și servicii în valoare de peste 5,4 miliarde de dolari, susținute de investiții transfrontaliere extinse care asigură milioane de locuri de muncă, notează The New York Times, scrie digi24.ro.
Deși președintele american Donald Trump a renunțat la amenințarea de a impune tarife suplimentare asupra mai multor țări europene pentru a forța vânzarea Groenlandei, agitația s-a dovedit a fi un moment clarificator pentru oficialii europeni.
Aceștia privesc acest flux enorm de bunuri, servicii și investiții peste Atlantic ca pe o potențială sursă de influență asupra Statelor Unite. Joi, liderii Uniunii Europene au anunțat că se vor întâlni la Bruxelles pentru a „coordona pașii următori”.
„Liderii europeni nu pot acționa ca și cum ultimele săptămâni nu ar fi existat”, a declarat Ian Bond, director adjunct al Centrului pentru Reformă Europeană, un grup de reflecție. „Aceasta a fost cea mai gravă criză din relațiile transatlantice din ultimii ani, dar cu Trump la Casa Albă, nu va fi și ultima.”
Dincolo de tarifele reciproce și alte măsuri de răspuns, cum pot europenii să-și proiecteze puterea față de o administrație care îi consideră slabi? Ce ar fi necesar pentru a descuraja un partener imprevizibil care respinge ordinea economică globală și se așteaptă ca ceilalți să se supună voinței sale?
„Și europenii ar putea face lucruri grandioase”, a afirmat Peter Chase, cercetător principal la German Marshall Fund din Bruxelles. Întrebarea este, a spus el, „au ceva de câștigat din asta sau doar își fac rău singuri?”
Vânzarea obligațiunilor americane
Statele Unite „se află pe o traiectorie nesustenabilă a datoriei”, a declarat Richard Portes, profesor de economie la London Business School. „Aceasta este principala slăbiciune a Statelor Unite în acest moment, din punct de vedere economic”.
Prin urmare, a afirmat el, cea mai puternică pârghie economică a Europei se află în sectorul financiar.
Investitorii europeni dețin active financiare americane, inclusiv 2 trilioane de dolari din datoria Trezoreriei. Guvernul american are un deficit mare și depinde de creditorii străini pentru achiziționarea acestor obligațiuni. Ce s-ar întâmpla dacă aceștia ar înceta să mai cumpere?
„Dacă acest lucru ar duce la creșterea costului capitalului pentru guvernul american”, a declarat Chase de la German Marshall Fund, „atunci cred că ar fi ceva la care oamenii ar trebui să fie atenți”.
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, a minimizat amenințarea ca europenii să vândă în masă obligațiunile Trezoreriei. „Este o poveste complet falsă”, a declarat el într-o conferință de presă săptămâna aceasta la Davos, Elveția, subliniind că piața Trezoreriei constituie fundamentul sistemului financiar global.
Importanța obligațiunilor Trezoreriei SUA — deținute în sume uriașe de băncile centrale, fondurile suverane și administratorii de active din întreaga lume — înseamnă că efectele negative ale unei vânzări masive s-ar resimți pe scară largă, inclusiv în Europa. Există însă semne că unii europeni pun la îndoială bonitatea Statelor Unite.
AkademikerPension, un fond de pensii danez, a declarat săptămâna aceasta că va vinde obligațiunile Trezoreriei în valoare de aproximativ 100 de milioane de dolari până la sfârșitul lunii.
Vizarea comerțului cu servicii
În Uniunea Europeană trăiesc peste 450 de milioane de oameni, iar companiile americane le vând o mulțime de servicii. Anul trecut, blocul a cumpărat mai multe servicii din Statele Unite, aproximativ 300 de miliarde de dolari, decât a exportat, aproximativ 200 de miliarde de dolari, potrivit datelor americane.
Acest surplus face Statele Unite vulnerabile, deoarece „este, de asemenea, un potențial puternic avantaj pentru UE de a spune «nu» acestor servicii care intră pe piața europeană”, a declarat Erik van der Marel, economistul șef al Centrului European pentru Economie Politică Internațională, un institut de cercetare.
Dar, a avertizat el, „dacă boicotați acest tip de servicii pe propria piață, acest lucru va duce la o reducere a competitivității industriilor voastre”.
Serviciile digitale furnizate de companiile tehnologice americane ar fi cele mai greu de înlocuit, a adăugat el. Înlocuitorii europeni ar putea fi mai ușor de găsit pentru serviciile de consultanță și financiare.
Portes, de la London Business School, a avertizat, de asemenea, cu privire la limitarea serviciilor tehnologice americane, inclusiv a inteligenței artificiale, deoarece acestea sunt populare în Europa. Însă oficialii ar putea exercita presiuni prin creșterea taxelor pe serviciile digitale.
Câteva țări europene, printre care Marea Britanie și Franța, au impus taxe pe veniturile piețelor online, ale agențiilor de publicitate și ale motoarelor de căutare. Acest lucru a provocat furia administrației Trump, care consideră că politicile tehnologice mai stricte ale Europei sunt discriminatorii în mod nedrept față de Statele Unite.
Cât de credibile sunt amenințările
Adevărata probă a influenței Europei este capacitatea sa de a pune în aplicare oricare dintre aceste măsuri.
La Davos, Bessent a ridiculizat procesul decizional adesea complicat al Europei. El a afirmat că oficialii vor forma „temutul grup de lucru european” în loc să elaboreze un răspuns ferm la cererile lui Donald Trump privind Groenlanda.
Această limitare a fost evidentă miercuri, când Parlamentul European a votat amânarea unui acord comercial negociat îndelung între Uniunea Europeană și patru țări din America de Sud, ceea ce reprezintă un pas înapoi în eforturile blocului de a-și diversifica relațiile comerciale.
Decizia a fost „absolut iresponsabilă”, a declarat Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European. „Este un autogol.”