Munca si programul de lucru nu vor mai fi niciodata la fel, dar suntem pregatiti pentru transformari drastice ale modului in care ne desfasuram activitatea inainte de pandemie? Dupa un an in care au muncit in mare parte de acasa, angajatii sunt impartiti – unii vor sa revina la birou, in timp ce altii spera sa poata ramane acasa. Indiferent de varianta, ramane intrebarea: Vom munci tot de la 9.00 la 17.00, cinci zile pe saptamana?
Poate da, poate nu. Unele companii sunt nerabdatoare sa-i readuca pe angajati in birouri, dar, pe de alta parte, acestia din urma tind sa isi doreasca un program de lucru hibrid, in care sa combine prezenta la birou cu munca de la distanta, arata BBC intr-o analiza.
Se va mai aplica programul de lucru standard? Daca angajatii si companiile vor cadea de acord asupra unor schimbari in acest sens, piata muncii va arata total diferit fata de acum un an.
Formula „3-2-2”
Trei zile la birou, doua zile la distanta si doua zile libere. Aceasta este explicatia pentru noua structura de lucru, venita din partea cadrelor universitare Lauren C Howe, Ashley Whillans si Jochen I Menges. Formula pune accent pe flexibilitate, deoarece angajatii isi pot adapta zilele de munca in functie de programul personal. Este o contrast urias intre formula aplicata in China 9-9-6, in care angajatii lucreaza de la 9.00 la 21.00, sase zile pe saptamana.
"Angajatii au apreciat flexibilitatea experimentata in timpul pandemiei si doresc mai mult in viitor. Adoptarea acestor principii de flexibilitate va veni din partea companiilor care iau in considerare factori precum riscurile de siguranta in fata Covid, preferintele angajatilor si tipurile de activitati", spune Ashley Whillans, profesor la Harvard Business School.
Whillans adauga ca modelul 3-2-2 ar arata diferit intre diferite organizatii - mai ales in cadrul companiilor mai mari in care coordonarea personala a mai multor angajati in acelasi timp ar putea fi mai complicata. Marea provocare este insa cum sa asiguri productivitatea si colaborarea intre angajati prin adoptarea acestei formule de lucru.
"Fiecare companii are propria abordare, dar ideea generala este sa ne gandim cand sa incurajam angajatii sa vina la birou versus sa ramana acasa pentru a facilita echilibrul dintre viata profesionala si viata personala si pentru a creste interactiunile sociale creative si informale intre angajati", spune ea.
Saptamana de lucru de patru zile
Conceptul unei saptamani de lucru de patru zile nu este nou - unele companii au aplicat deja ideea. Propunerea a fost inaintata inca din anii 1970 si a fost implementata sporadic in ultimele decenii. Angajatii o readuc acum in discutie si spera ca ea va deveni realitate.
Un motiv este legat de relatia angajat-productivitate, care a evoluat intr-un mod neasteptat pe care poate doar pandemia l-ar fi putut aduce: multi au constatat ca, in timp ce lucreaza la distanta, au fost mai eficienti, fara a avea nevoie de cinci zile de munca pentru a-si indeplini sarcinile. Un sondaj realizat de site-ul american de locuri de munca FlexJobs a aratat ca 51% dintre respondenti au declarat ca sunt mai productivi acasa, inclusiv parinti care lucreaza la domiciliu.
O asemenea concluzie este pusa pe seama unei concentrari mai bune, in lipsa agitatiei de birou. O alta explicatie ar fi insa ca nu sunt atat de multe sarcini de indeplinit care sa necesite cinci zile de munca.
Ideea saptamanii de lucru de patru zile nu este doar un vis indus de pandemie: Covid-19 a influentat cateva companii sa adopte strategia.
In decembrie, Unilever din Noua Zeelanda a implementat un studiu saptamanal privind munca in patru zile. "Angajatii nostri vor lucra 80% din timp, pastrandu-si in acelasi timp 100% din salarii si cu atingerea 100% a indicatorilor de performanta / productie", spune Nick Bangs, directorul general al Unilever Noua Zeelanda. Nu exista un sablon, adauga el, astfel ca algajatii isi aleg care sa fie ziua libera. Scopul, spune el, este de a crea o noua mentalitate privind productivitatea si de a incuraja flexibilitatea si mentinerea unei stari de sanatate mai buna
O noua realitate?
Aceste doua propuneri schimba cu totul abordarea privind modul in care lucram: 3-2-2 incurajeaza flexibilitatea intr-o saptamana de 40 de ore; saptamana de lucru de patru zile indica mai putin timp pentru a fi activ. Care ar fi insa cea mai potrivita?
Desigur, este greu de spus, mai ales ca impactul continuu al pandemiei va continua sa schimbe nu numai gandirea si valorile noastre, ci si asteptarile de la angajatori. In anumite privinte, 3-2-2 poate parea un scenariu mai realist, deoarece angajatii au mai multa flexibilitate, dar deocamdata nu s-a aplicat, in timp ce saptamana de lucru de patru zile este deja aplicata de unele companii, iar altele o iau in considerare.
Sunt insa si persoane care se opun ideii de schimbare a structurii tipice a programului de lucru, care spun ca schimbarile ar putea lasa concurenta sa avanseze, clientii ar avea de asteptat mai mult timp, sanatatea angajatilor ar fi afectata, iar lumea corporatista s-ar schimba radical.
Unele comanii care au adoptat munca la distanta si flexibilitatea au revenit la modul de lucru traditional, dupa ce au constatat ca rezultatele nu sunt pe masura asteptarilor, asa cum a fost cazul Yahoo, in 2013.
Si saptamana de lucru de patru zile are critici virulenti. Intr-un interviu pentru BBC in decembrie, Marc Effron, presedintele The Talent Strategy Group, spunea ca daca angajatii pot face in patru zile ceea ce ar fi trebuit sa faca in cinci inseamna ca nu au depus eforturi 100% de la inceput.
Si sustinatorii variantei 3-2-2, si cei ai saptamanii de lucru de patru zile recunosc ca aceste strategii nu sunt perfecte. Companiile vor trebui sa gandeasca noi structuri de lucru si sa coordoneze programele, fara ca afacerea sa aiba de suferit pe parte de profitabilitate.
Cum se va lucra de acum inainte? Raspunsul nu se cunoaste inca, dar un lucru pare a fi aproape sigur: felul in care lucram nu va mai fi niciodata la fel.