Agentia France Presse observa, la un an de cand invazia rusa a declansat razboiul din Ucraina, schimbari in ordinea mondiala - o reasezare mai rapida dupa logica blocurilor. AFP consemneaza cateva tendinte: mondializarea s-a fisurat, iar Europa si Rusia pot deveni sateliti ai Chinei si Statelor Unite. Razboiul a acutizat si alte conflicte, accelerand consolidarea marilor blocuri ale lumii, cu centrele la Washington si Beijing. Inaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate, Josep Borrell, aprecia in decembrie ca „s-a trecut la o multipolaritate dezordonata, unde totul este o arma: energia, datele, infrastructurile, migratiile”, noteaza observatornews.ro.
China, UE, SUA, Rusia, Turcia se bat pe tacute pentru influenta in Asia Centrala, Caucaz, Balcani, Africa sau regiunea indo-pacifica, prin finantarea infrastructurilor si prin acorduri comerciale, militare sau diplomatice. Razboiul din Ucraina a subrezit si mai mult edificiul ordinii existente, slabind, de exemplu, influenta rusa in fostele republici sovietice din Asia Centrala sau oferind mari deschideri diplomatiei turce.
„Aceasta recompunere haotica este reala, dar probabil tranzitorie”, apreciaza Pierre Razoux, director de cercetare al Fundatiei Mediteraneene pentru Studii Strategice (FMES). „Mecanic, sfarsitul razboiului va aduce slabirea si uzura Rusiei si a Europei, iar cele doua mari castigatoare din aceasta situatie ar putea fi foarte bine Statele Unite si China”, explica el.
China, care estimeaza ca va ajunge in 2049 cea mai mare putere mondiala, se intreaba, ca si SUA, cum sa se raporteze la conflictul ucrainean. Beijingul sustine Moscova, dar incearca sa gaseasca modalitati acceptabile pentru Occident, pentru a nu bloca relatiile.
„China nu a inceput o distantare. Dimpotriva, si-a consolidat apropierea” fata de Rusia, observa Alice Ekman, analista pentru Asia la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (ISSUE), autoare a cartii „Ultimul zbor catre Beijing” despre ascensiunea chineza pe scena geopolitica. Un raport al serviciilor secrete estoniene avertizeaza, de asemenea, ca „ar fi o eroare sa analizam sprijinul redus al lui Xi (presedintele chinez Xi Jinping - n. red.) pentru razboiul lui Putin din Ucraina ca indiciu de distantare”. Desigur, sustinere nu inseamna aliniere, iar Beijingul nu ajuta Moscova la fel cum Washingtonul ajuta Kievul, dar „trebuie sa privim faptele: relatia economica s-a intarit”, constata Ekman.
Rusia risca totusi sa retrogradeze la rangul de putere vasala a Chinei. „Rusia nu este intr-o pozitie de negociere cu China, care va lua ce vrea, insa nu va da Rusiei ce vrea aceasta” - arme sau anumite componente, este de parere Agathe Demarais, directoare pentru prognoze a Economist Intelligence Unit (EIU), unitatea de cercetare a publicatiei The Economist. Ekman subliniaza ca relatiile ruso-chineze sunt „dezechilibrate”, insa adauga: „nu cred ca asta va fi de natura sa limiteze apropierea”. „Convergenta ideologica poate deveni mai importanta decat dezechilibrul economic”.
Razoux atrage atentia ca „pentru a evita vasalitatea economica si strategica, in niciun caz militara (deoarece Rusia are un arsenal nuclear mult mai important - n. red. AFP), Kremlinul mizeaza pana la capat pe diversificarea relatiilor geopolitice, economice si strategice: Turcia, Orientul Mijlociu, Iranul, Africa”.
Un moment sensibil pentru UE
Uniunea Europeana se afla la o rascruce: se va afirma ca un actor important, sau va juca un rol secundar care sa scoata in evidenta Washigntonul? „Europa nu se comporta prea rau, si-a dovedit de la inceputul razboiului capacitatea de rezistenta, de reactie foarte rapida, in sprijinul militar, pentru refugiati, prin reducerea dependentei energetice”, insista un participant la deciziile la cel mai inalt nivel de la Bruxelles in prima faza a conflictului. „A raspuns la nevoile actuale. Oare a pregatit si viitorul si locul pe care il va ocupa pe scena mondiala? Mai sunt multe de facut”, adauga sursa respectiva.
Demarais apreciaza ca aceasta este cea mai importanta intrebare. „Exista clar doua blocuri - unul american si unul chinez plus aliatii cu Rusia. Va deveni Uniunea Europeana al treilea bloc sau se va alinia cu americanii?”.
Europa si SUA sprijina impreuna Ucraina, iar europenii doresc „intarirea relatiilor cu Statele Unite, insa isi dau seama ca intr-o buna zi s-ar putea sa ramana singuri pe durata a unul sau doua mandate” politice americane, in caz de victorie in alegeri a unei tabere ultra-republicane izolationiste, considera Razoux. UE, presata de tarile membre cele mai „atlantiste”, care nu vad alta optiune de securitate decat protectia americana prin NATO, si lipsita de petrolul si gazele rusesti, va incerca sa reduca dependentele strategice de materii prime vitale, semiconductori si produse alimentare, consemnate la summitul de la Versailles din martie 2020.
Cercetatorul francez Bruno Tertrais de la Fundatia pentru Cercetari Strategice (FRS) vede un risc: europenii sufera de „tergiversare strategica” si s-ar putea sa nu reactioneze decat cand ajung cu spatele la zid. Insa Uniunea va incerca sa participe la negocieri care sa puna capat razboiului, deoarece „daca nu stai la masa, inseamna ca esti in meniu”; asa cum rezuma la sfarsitul lui decembrie anul trecut presedintele Frantei, Emmanuel Macron, pentru ziarul Le Monde, „nu vreau ca ziua de maine sa fie negociata doar de chinezi si de turci”.
In 2009, presedintele american Barack Obama anticipa ca „relatia intre Statele Unite si China va modela secolul 21”. El a deschis astfel calea catre reorientarea SUA dinspre Vechiul Continent catre Asia. Presedintele rus Vladimir Putin si razboiul au atras insa din nou atentia Casei Albe, o „abatere a atentiei strategice” potrivit lui Tertrais.
Generalul Bertrand Toujouse, comandantul fortelor terestre franceze, merge chiar mai departe, aratand ca „Rusia incetineste acum acest viraj american catre China. Pentru Statele Unite, subiectul european trebuie rezolvat destul de rapid”. Presedintele SUA, Joe Biden, are asadar de facut fata „unei probe de echilibristica”, afirma cercetatoarea Giovanna De Maio de la Universitatea George Washington. Ea subliniaza ca in America sunt „voci tot mai puternice” care „cer rezolvarea cat mai rapida a conflictului”, precum si „rezistente in Partidul Republican” fata de furnizarea de echipamente pentru Ucraina.
Razboiul din Ucraina, o provocare si oportunitate pentru SUA
Pe de alta parte, razboiul din Ucraina este pentru Statele Unite o ocazie de pregatire pentru un posibil conflict cu China legat de Taiwan, asa cum reamintea recent in Financial Times generalul James Bierman, comandantul fortelor americane din Japonia. Din 2014, cand Rusia a anexat peninsula ucraineana Crimeea, „ne-am pregatit pentru un conflict viitor: instruirea ucrainenilor, pozitionarea din timp a unor stocuri, identificarea unor puncte de sprijin. Numim asta configurarea teatrului. Si facem asta in prezent in Japonia, in Filipine si in alte locuri”.
Aliatii Ucrainei, in primul rand SUA si Europa, nu doar ca au trimis arme Ucrainei, ci au recurs si la instrumentele lor preferate impotriva Rusiei: sanctiunile economice. Acestea au rolul de a „acoperi golul din spatiul diplomatic intre declaratiile fara efecte si interventiile militare potential letale”, dupa cum scria Demarais intr-o carte. De exemplu, in domeniul energetic, unde Rusia este un actor important, sanctiunile cum ar fi plafonarea pretului pentru titeiul rusesc, decisa de G7 si UE, au adus „sfarsitul pietei mondiale”, a declarat agentiei France Presse directorul general al concernului de talie mondiala Total Energies, Patrick Pouyanne. „Ce mai inseamna notiunea de pret mondial al petrolului odata ce s-a decis instituirea unor plafoane, iar cele doua mari piete de achizitii, China si India (care nu aplica sanctiunile - n. red. AFP) pot cumpara de la rusi la alte preturi decat ceilalti? Asta este o mare noutate si o vom resimti in 2023”, spune el.
La restrictiile de comercializare a anumitor produse rusesti se adauga si alte lovituri pentru comertul mondial. Unele sunt intentionate, cum ar fi interdictia de export al anumitor semiconductori americani catre China sau suspendarea exporturilor de grau din India. Altele sunt neprevazute, cum ar fi perturbarea lanturilor de aprovizionare legata de pandemia de coronavirus.
„Tendinta de fragmentare a lumii este anterioara razboiului, dar a avut loc un soc dublu, pandemie, apoi razboi, care a accelerat-o”, rezuma Demarais.
Crizele cu care se confrunta lumea in 2023
In intreaga lume, au crescut costurile pentru trei nevoi fundamentale ale oamenilor: hrana, incalzire, iluminat. Forumul Economic Mondial (WEF) a observat ca „criza costului vietii este deja in buna masura prezenta”, desi tendinta se prefigura dinaintea pandemiei.
Unele guverne incearca sa limiteze aceste efecte, dar „anul 2022 a fost marcat de un val fara precedent de manifestatii pentru capacitatea de acces la bunurile si serviciile de baza”, care s-au extins de multe ori la proteste impotriva autoritatilor, dupa cum consemneaza cercetatorii Naomi Hossain si Jeffrey Hallock intr-un studiu al fundatiei Friedriech Ebert, institutie legata de Partidul Social Democrat (SPD) din Germania.
In acest context, unele zone geografice sunt mai vulnerabile: tarile din Orientul Mijlociu si nordul Africii, mari importatoare de alimente. Cele mai sarace dintre acestea dispun de posibilitati reduse de manevre financiare.