Dupa ce Finlanda si Suedia si-au anuntat ambele intentia de a adera la NATO, punand capat neutralitatii celor doua state in ultimele decenii, toti privesc acum spre Rusia, asteptand o reactie a Kremlinului la aceasta miscare, potrivit CNBC.
Vladimir Putin a spus ca extinderea NATO nu constituie o amenintare imediata. Totusi, desfasurarea de infrastructuri militare, pe teritoriile acestor tari, va duce la un raspuns din partea Rusiei, a adaugat liderul de la Kremlin.
Pentru ca Finlanda si Suedia sa adere la NATO, toti cei 30 de membri actuali trebuie sa spuna “da”. Dar, deocamdata, unul spune “nu” - Turcia.
Comentariile lui Putin vin dupa ce alti oficiali de rang inalt de la Kremlin au criticat viitoarea extindere a NATO, unul descriind ca este o „greseala grava”, cu consecinte globale.
Cu toate acestea, anticipand ca aceste obstacole vor fi depasite, expertii geopolitici privesc in perspectiva si evalueaza posibilii „pasi de razbunare” pe care Putin ar putea sa ia, scrie CNBC.
1. Mai multe provocari la adresa NATO
De-alungul anilor, avioane militare ruse au incalcat regulat spatiul aerian al statelor membre NATO si al aliatilor Aliantei, iar frecventa acestor actiuni provocatoare pare ca a crescut in ultimii ani. Odata cu deciziile Suediei si Finlandei de a adera la NATO, expertii cred ca Alianta ar trebui sa se pregateasca pentru si mai multe provocari din partea Rusiei.
„Acest lucru schimba mediul de securitate pentru intreaga zona a Marii Baltice si pentru zona Arctica”, a declarat, luni, locotenentul general in retragere Ben Hodges, fost general comandant al Armatei SUA in Europa, pentru CNBC.
„Desigur, vor continua sa existe incalcari ale spatiului aerian, la fel ca si in cazul altor tari NATO, dar suntem o alianta defensiva si vom reactiona calm si profesionist. Ultimul lucru pe care rusii si-l doresc este sa intre intr-o lupta cu toate cele 30 de state NATO, care in curand vor deveni 32”, a spus el pentru „Capital Connection” de la CNBC.
„[Putin] se va plange de asta, va lansa amenintari, dar de fapt nu are nimic de facut, deoarece cea mai mare parte a armatei sale este blocata in Ucraina, asa ca nu vad nicio amenintare reala impotriva Suediei sau Finlandei”, a mai adaugat Hodges.
Actiunile de provocare ale Rusiei la adresa NATO nu reprezinta o noutat. In 2020, fortele aeriene ale NATO din Europa au fost activate de peste 400 de ori pentru a intercepta aeronave necunoscute care s-au apropiat de spatiul aerian al Aliantei, in 90% din cazuri fiind vorba despre aeronave militare rusesti, a transmis NATO intr-un comunicat.
In luna martie a anului trecut, avioane NATO au fost ridicate de 10 ori intr-o perioada de sase ore, ca raspuns la un numar neobisnuit de mare de avioane de lupta rusesti care zburau in apropierea spatiului aerian al NATO, deasupra Atlanticului de Nord, Marii Nordului, Marii Negre si Marii Baltice.
2. Atacuri cibernetice si soldatii
Atat Suedia cat si Finlanda au insistat ca aderarea la NATO nu este o miscare impotriva Rusiei, dar ambele admit ca deciziile au fost luate in urma invadarii Ucrainei.
Prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, a declarat duminica pentru CNBC ca tara ei a simtit ca apartenenta la NATO este cel mai bun lucru pentru a asigura securitatea tarii, spunand ca: „Ce fel de represalii pot exista depinde de Putin, vedem ca pot exista atacuri cibernetice si atacuri hibride si alte masuri, dar totul depinde de ei”.
In acelasi timp, ministrul suedez de externe Ann Linde a declarat ca in perioada de tranzitie, inainte ca Suedia si Finlanda sa devina membre cu drepturi depline ale NATO, este posibila o escaladare a tensiunilor, mentionand ca anticipeaza „mai multe trupe militare aproape de granita noastra”.
3. Un razboi al energiei
Rusia s-ar putea folosi de exporturile de energie catre UE ca sa se razbune pentru extinderea NATO.
In ultima vreme, Rusia a fost responsabila pentru aproximativ 40% din importurile de gaze ale Uniunii Europene. Si, in timp ce Europa cauta surse alternative de energie pentru a-si reduce dependenta de Rusia ca furnizor de petrol si gaze, se bazeaza in continuare pe livrarile din aceasta tara.
Gilles Moec, economist-sef de grup la AXA Investment Managers, a declarat luni intr-o nota ca sunt sanse ca Rusia sa „inchida robinetul” catre UE, desi a remarcat ca, pana acum, Moscova s-a limitat la o reducere a livrarilor sau oprire doar catre anumite state mai putin dependente de energia ruseasca – reflectand, la randul sau, dependenta Moscovei de aceste resurse financiare.
La o zi dupa ce Finlanda si-a anuntat intentia de aderare la NATO, compania de utilitati de stat rusa Inter RAO a anuntat ca va inceta exportul de energie electrica in Finlanda de sambata (Finlanda primeste aproximativ 10% din electricitate din Rusia), invocand faptul ca Helsinki nu a platit pentru livrarile de energie, desi miscarea a fost vazuta ca o razbunare a Kremlinului.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.