Popularii, social-democratii si ALDE sunt in continuare principalele forte din Parlamentul European, in ciuda temerilor privind o victorie a extremistilor.
Rezultatele provizorii din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, afisate in cursul noptii de duminica spre luni, arata ca alegerile europarlamentare nu au dus la o infrangere dramatica a partidelor de centru. Partidul Popular European (PPE) ar urma sa obtina, potrivit estimarilor 179 de mandate in noul Parlament European si ar ramane astfel cel mai mare grup politic –in scadere insa fata de legislatura 2014-2019, cand a avut 217 locuri.
Alianta Progresista a Socialistilor si Democratilor (S&D) ar putea obtine 150 de mandate, fata de 189 in precedenta legislatura, o scadere mult mai mica decat cea estimata de sondaje, care estimau ca social-democratii risca sa piarda 55 de locuri. Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) a inregistrat in schimb o crestere semnificativa, de la 68 la 107 mandate.
Verzii-EFA ar putea obtine 70 de locuri in noul Parlament European iar Stanga Unita Europeana/Stanga Verde Nordica, 38. In fine, Conservatorii si Reformistii Europeni (ECR) sunt creditati cu 58 de locuri.
Cate locuri au obtinut extremistiiin Parlamentul European
Cele doua grupuri de extrema dreapta au obtinut, impreuna, peste 15% din locuri. Este vorba despre Europa Natiunilor si a Libertatii (ENF, din care fac parte Adunarea Nationala a lui Marine le Pen si Liga lui Matteo Salvini) si grupul Europa Libertatii si a Democratiei Directe (EFDD), in care principalele forte sunt partidul Brexit din Marea Britanie si
Miscarea 5 Stele din Italia.
In aceste conditii, e putin probabil ca extremistii sa joace un rol-cheie in viitorul Parlament European, asa cum estimau analistii inainte de alegerile europarlamentare.
Importanta rezultatului alegerilor din Romania
Rezultatele alegerilor europarlamentare din Romania joaca si ele un rol important – scorul bun obtinut de PNL ii ajuta pe populari, in vreme ce S&D ar putea pierde 6 locuri din cauza PSD iar ALDE ar putea fi favorizat de procentul mare de voturi obtinut de USR-PLUS, care va inlocui in grupul liberal ALDE al lui Calin Popescu-Tariceanu.
Batalia se da acum intre populari si social-democrati, fiecare incercand sa formeze o coalitie care sa-i asigure presedintia Consiliului Uniunii Europene – competitia dandu-se intre Manfred Weber si Frans Timmermans. Desi popularii si-au anuntat initial victoria, social-democratii impreuna cu liberalii si grupurile ecologiste s-ar putea apropia de o majoritate.
Grupul liberal, botezat provizoriu ALDE + Renaissance + USR-Plus - isi propune sa joace un rol-cheie in decizia privind viitorul sef al Comisiei Europene. Liderul ALDE, Guy Verhofstadt, a vorbit despre “o noua balanta de putere” si a spus ca sustine orice candidat “care poate constitui o majoritate solida”, dand de inteles ca nu il sustine pe Weber.
Atat Weber, cat si Timmermans, au transmis in ultimii ani mesaje dure Guvernului Romaniei. In martie, Weber chiar i-a cerut lui Timmermans sa sanctioneze PSD, acuzand partidul lui Liviu Dragnea ca “vrea sa legalizeze coruptia”.