Presedintele Joe Biden ar putea fi nevoit sa recurga mai des la ordine executive si la dreptul de veto pentru a guverna si sa se concentreze mai mult pe chestiunile de politica externa decat cele domestice in cazul in care va avea un Congres dominat de republicani sau cu acestia controland una dintre cele doua camere ale legislativului de la Washington. 

Totul va depinde insa de rezultatele finale ale scrutinului, care nu sunt cunoscute la aproape patru zile de la Election Day. Una peste alta, rezultatele alegerilor intermediare din Statele Unite sunt departe de dezastrul electoral democrat anticipat de analisti si ii ofera lui Biden spatii de manevra si de compromis.

Controlul Congresului, in balanta

Rezultatele finale ale alegerilor intermediare din Statele Unite nu sunt inca finalizate si, cel mai probabil, ele nu vor fi cunoscute inainte de luna decembrie. Pana vineri seara, dupa cum estimeaza CNN, republicanii au 211 mandate in Camera Reprezentantilor, in timp ce democratii au obtinut 203 locuri. Pentru a avea majoritatea, un partid trebuie sa detina 218 mandate din totalul de 435 de locuri pentru a avea majoritatea.

In Senat, republicanii au 49 de mandate din totalul de 100 al camerei, in timp ce Partidul Democrat a obtinut si el 49 de locuri. Trei curse – cele din Nevada, Arizona si Georgia – nu sunt decise pana in acest moment. In timp ce mandatul de senator de Arizona pare ca va ramane in mainile democratului Mark Kelly, care are un avans de circa cinci procente in fata republicanului Blake Masters, competitia din Nevara ar putea sa ajunga in tabara republicanilor. Adam Laxalt este in fata senatoarei democrate Catherine Cortez Masto si ar putea schimba acest mandat din albastru, culoarea stangii politicii americane, in rosu – culoarea republicanilor.

In acest caz, cursa din Georgia devine una extrem de importanta. In turul al doilea al scrutinului, organizat la 6 decembrie, democratul Raphael Warnock va incerca sa-si pastreze mandatul in fata republicanului Herschel Walker. Rezultatul acestei curse va decide controlul Senatului, el determinand daca votul vicepresedintei Kamala Harris urmeaza sa fie sau nu decisiv in momentele legislative cheie.

Sistemul electoral american, care este in mare parte descentralizat, unde cele 50 de state au propriile reguli, iar alegatorii fie voteaza la aparate, fie cu buletine de hartie, unii voteaza personal, altii prin corespondenta, unii in ziua alegerilor, altii in avans, depunandu-si buletinele in urnele de vot speciale, face ca procesarea si numaratoarea voturilor sa dureze de la cateva ore la cateva saptamani. Asa cum s-a vazut, intarzierile mari si probleme cu aparatele electronice – cum s-a intamplat in Maricopa County, in Arizona, chiar de Election Day – pot exaspera alegatorii americani si pot ridica intrebari din partea observatorilor internationali curiosi, dar si sa alimenteze teorii ale conspiratiei si acuzatii de frauda.

Cum va arata mandatul lui Biden

Felul in care vor arata ultimii doi ani din mandatul actual al presedintelui Biden va depinde foarte mult de rezultatul final al alegerilor. Daca republicanii castiga macar una dintre cele doua camere ale Congresului, agenda lui Biden ar putea fi incetinita si chiar blocata. Chiar si daca democratii vor pastra Congresul, lucrurile nu vor sta mult mai bine. Majoritatile lor vor fi fragile si ei vor avea dificultati reale sa-si impuna prioritatile legislative. Sa nu uitam ca ei au detinut majoritatea si in Congresul actual, iar succesele legislative au fost putine si timide.

Asa cum se prezinta situatia in acest moment, comentatorii cred ca republicanii au sanse sa preia controlul Camerei, iar democratii sunt favoriti sa aiba majoritatea in Senat. Ce inseamna acest lucru pentru Casa Alba?

NPR a afirmat ca, in principiu, Biden intra intr-o noua faza a presedintiei sale, poate mai provocatoare decat primii doi ani de mandat: guvernul divizat.

Cu republicanii controland Camera Reprezentantilor, agenda legislativa a liderului democrat „se va opri in esenta.” Expertii spun ca, in acest caz, chiar si cele mai elementare acte de guvernare – cum ar fi adoptarea unui buget sau cresterea plafonului datoriilor pentru a preveni intrarea in incapacitate de plata a Statelor Unite – ar putea deveni un proces legislativ complicat in noul Congres.

Iar daca Partidul Republican (GOP) preia controlul Senatului, confirmarile judiciare ale nominalizatilor lui Biden s-ar putea opri.

Indiferent de rezultatul final al alegerilor, presedintele Biden a spus ca este dispus sa incerce sa gaseasca un compromis si sa lucreze cu opozitia de la Washington.

„Sunt pregatit sa lucrez cu colegii mei republicani,” a afirmat el a doua zi dupa alegeri. „Poporul american a spus clar, cred, ca se asteapta ca si republicanii sa fie pregatiti sa lucreze cu mine.”

Biden a explicat ca vede rezultatele stranse ca pe o oportunitate de a obtine compromisuri. „Intotdeauna sunt destui oameni in cealalta echipa – fie ca este vorba de democrati, fie de republicani – la care partidul opus poate face apel si poate sa ii aleaga pentru a primi ajutor,” a afirmat liderul de la Casa Alba.

Dar analistii spun ca exista un scepticism crescut cu privire la perspectivele unui compromis cu Casa Alba intr-un Congres care a devenit din ce in ce mai polarizat. Nu doar ca republicanii ar putea sa refuze sa stea de vorba cu un presedinte care i-a criticat vehement inainte de alegeri si a spus despre republicanii fideli lui Donald Trump si filozofiei MAGA (Make America Great Again) ca sunt „semi-fascisti,” o declaratie controversata, pentru care a fost criticat vehement.

Dar nici Partidul Democrat nu este unul unificat, cu moderatii aflati de multe ori in conflict deschis cu progresistii, identificati ca aripa radicala si de extrema-stanga. Sa nu uitam ca, de exemplu, agenda ambitioasa a presedintelui Biden a fost blocata timp de aproape doi ani de oameni din propriul partid, precum senatorii Joe Manchin si Krysten Sinema, care au oprit planul de doua trilioane de dolari privind cheltuielile climatice si sociale avansat de Casa Alba.

In plus, nu este clar unde anume va fi dispus Biden sa faca compromisuri.

Liderul american a spus ca intentioneaza sa invite liderii ambelor partide mari la Casa Alba in cursul acestui an pentru a discuta despre cum ar putea lucra impreuna. Dar, au remarcat comentatorii, el nu a clarificat care ar putea fi acele potentiale zone de consens. Presedintele a vorbit anterior despre opioide, cancer, sanatate mintala si problemele veteranilor ca despre o „agenda de unitate” in care republicanii si democratii ar putea gasi un teren comun.

De asemenea, Biden si-a exprimat recent sperantele pentru o abordare bipartizana continua in ceea ce priveste razboiul declansat de Rusia in Ucraina, desi in ultimele luni, unii republicani au inceput sa-si exprime ingrijorarea cu privire la sumele mari de bani acordate guvernului de la Kiev si au promis ca acesta nu va mai primi „un cec in alb.”

Dreptul de veto, o solutie?

Comentatorii din Statele Unite au remarcat ca Biden a fost mai explicit cu privire la domeniile in care nu va face compromisuri. El a spus ca va respinge orice incercare de a crea o interdictie federala a dreptului la avort sau de a abroga Inflation Reduction Act – proiectul de lege legat de clima si sanatate pe care democratii l-au adoptat ​​in aceasta vara. Documentul a fost criticat intens de republicani, care au spus, sustinuti de o parte din specialisti, ca va avea un efect negativ asupra economiei prin cresterea inflatiei.

Liderul de la Casa Alba a spus, de asemenea, ca nu va accepta reduceri sau modificari majore la programele Social Security sau Medicare, o propunere prezentata de senatorul Rick Scott, republican de Florida, presedintele Comitetului national republican de campanie senatoriala.

De partea lor, unii democrati vad un lucru pozitiv in ceea ce priveste acest potential impas legislativ, cu Congresul impartit intre cele doua tabere politice.

Cu un guvern divizat, „conversatia lui cu publicul american devine mult mai usoara in anumite privinte, din punct de vedere politic,” a declarat Faiz Shakir, un consilier al senatorului Bernie Sanders. „El poate spune: Asta este ceea ce vreau sa fac. Aceasta este agenda pe care vreau sa o trec. Si ii am pe republicani aici, in Camera, care-mi stau in cale.”

Cu alte cuvinte, contrastul devine mai usor decat a fost in ultimii doi ani cand democratii au controlat Camera si Senatul, dar s-au luptat intre ei pentru diferite legi. De-acum, daca republicanii vor fi majoritari in Camera, Casa Alba va putea sa-i arate cu degetul si sa dea vina pe ei pe initiativele legislative care nu sunt aprobate.

Tot in scenariul cu o camera controlata de opozitie si cu agenda sa blocata sau incetinita, este mai probabil ca presedintele sa incerce sa-si avanseze agenda interna folosind actiuni executive, la fel ca predecesorii sai care s-au confruntat cu o guvernare divizata.

Biden are, de asemenea, mai multe sanse sa-si indrepte atentia catre politica externa, unde presedintii au mai multa putere executiva.

Joi seara, Biden a plecat in strainatate pentru o serie de summituri, urmand sa aiba o intalnire fata in fata cu presedintele Chinei, Xi Jinping, in marginea reuniunii G-20 din Bali. Abordarea relatiei cu China, principalul concurent economic si militar al americanilor, precum si gestionarea razboiului din Ucraina sunt doua prioritati diplomatice cheie pentru Casa Alba, care vor continua sa fie probleme presante si dupa alegerile intermediare de zilele trecute.

Problema se va complica insa daca Camera Reprezentantilor va fi republicana. „Majoritatea republicana din Camera Reprezentantilor, rezultata in urma alegerilor invrajbitoare de la jumatatea mandatului, nu numai ca ar restrange capacitatea presedintelui Joe Biden de a manevra legislatia interna, dar ar impiedica, de asemenea, atingerea obiectivelor sale de politica externa in perioada premergatoare urmatoarelor alegeri prezidentiale de peste doi ani,” a atras atentia Newsweek.

Optiunile republicanilor

De partea lor, republicanii nu vor fi scutiti de probleme. Si nu este vorba doar de potentialele confruntari pe viata si pe moarte intre tabara moderatilor si grupul celor pro-Trump din Camera. Tensiunile dintre acestia sunt deja vizibile, in special in contextul in care vor trebui alesi liderii camerei inferioare a Congresului, iar scaunul de speaker, vizat de Kevin McCarthy, este deja amenintat de cei loiali fostului presedinte republican.

Republicanii se pot confrunta cu riscul de a forta mana lui Biden si a democratilor cu planurile lor de a abroga Legea de reducere a inflatiei. Aceasta deoarece eforturile lor ar fi in mare masura simbolice, avand in vedere puterile de veto ale lui Biden. Pe de alta parte, ei ar putea incerca sa-l forteze pe presedinte sa le accepte prioritatile, refuzand de exemplu sa ridice plafonul datoriei guvernamentale, in care in cazul Biden nu este de acord cu unele dintre initiativele lor.

Eforturile lor ar putea fi insa privite negativ de catre opinia publica, asa cum a afirmat Brendan Buck, care a lucrat pentru presedintii republicani ai Camerei Reprezentantilor, John Boehner si Paul Ryan.

„Este foarte usor pentru fiecare noua majoritate care vine la putere sa creada ca alegerile au fost despre ei – cand, in majoritatea cazurilor, cand un Congres este eliminat, este pentru ca oamenilor pur si simplu nu le-a placut ceea ce facea celalalt partid. Nu este neaparat o validare a noului partid,” a afirmat Buck.

Riscul de a-i forta prea mult mana presedintelui si de a starni reactii negative din partea alegatorilor la urmatoarele alegeri generale este mare. „Asta am vazut in 2010 in perspectiva alegerilor din 2012,” a explicat Buck. La jumatatea mandatului din 2010, republicanii au castigat 63 de locuri in Congres, doar pentru ca presedintele de atunci, democratul Barack Obama, sa obtina al doilea mandat in Biroul Oval doi ani mai tarziu, la alegerile pentru Casa Alba din 2012.

Cu toate acestea, republicanii au un as in maneca. Chiar si cu o majoritate fragila in Camera, republicanii ar putea deveni o problema constanta pentru Administratia Biden prin folosirea puterilor lor de supraveghere oferite de Constitutie. Dupa cum a subliniat NPR, GOP planifica investigatii numeroase, pe subiecte care variaza de la retragerea din Afganistan pana la originile COVID-19. Unii republicani sunt, de asemenea, dornici sa investigheze afacerile lui Hunter Biden, fiul presedintelui.

„Este o razbunare,” a declarat Bill Galston, un fost consilier pentru politica interna la Casa Alba in timpul lui Bill Clinton, care este acum la Brookings Institution. „Sunt foarte suparati din cauza anchetelor la care cred ca au fost supusi.”

Biden a respins amenintarea investigatiilor, inclusiv amenintarile cu demiterea. „Cred ca poporul american va privi toate astea pentru ceea ce sunt. Este doar aproape comedie,” a declarat el in aceasta saptamana. „Eu nu pot controla ceea ce vor face (republicanii). Tot ce pot face este sa continui sa incerc sa fac viata mai buna pentru poporul american.”

Spre al doilea mandat?

In sfarsit, in acest climat tensionat si divizat politic, analistii se intreaba daca rezultatele obtinute de democrati la alegerile de marti, mai bune decat se prognoza, fac mai probabil ca Biden sa candideze pentru un al doilea mandat la Casa Alba?

Biden a fost intrebat si criticat constant daca ar trebui sa candideze pentru un al doilea mandat din cauza varstei sale si a cotelor scazute de aprobare, care continua sa fie in jur de doar 40%. Sondajele arata ca multi democrati sunt reticienti in privinta unei noi candidaturi a lui Biden.

Rezultatele bune ale Partidului Democrat la scrutinul intermediar ar putea insa inabusi dezbaterile interne, cel putin pentru moment.

„Acest lucru va diminua orice presiune care ar fi existat din partea Partidului Democrat pentru ca presedintele Biden sa se retraga in favoarea unui personaj nou,” a afirmat Galston.

„Daca ar fi existat intr-adevar o infrangere masiva, cred ca ar fi existat o multime de presiuni in culise care ar fi putut ajunge in fata publicului mai devreme decat mai tarziu. Nu cred ca asta se va intampla acum,” a spus analistul.

Biden a afirmat de altfel saptamana aceasta ca spera sa ia o decizie ferma privind Casa Alba 2024 pana la inceputul anului viitor.

„Intentia mea este sa candidez din nou. Dar am un mare respect pentru destin,” a declarat el. „Si aceasta este, in cele din urma, o decizie a familiei.”

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.  

Sursa: