A trecut mai bine de o luna de cand Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a declarat pandemia de coronavirus, viata intregii planete fiind data la propriu peste cap. De cand a inceput focarul cu noul coronavirus si pana in prezent, au fost raportate peste 900 de mii de cazuri de infectare cu acest virus la nivel mondial si peste 47 de mii de decese in intreaga lume.
Cum expertii si autoritatile deopotriva lucreaza atat pentru a stopa raspandirea virusului, cat si pentru a gasi un vaccin impotriva acestuia, este greu sa nu ne intrebam ce se va intampla in continuare. Cand si cum se va termina acest lucru? Jurnalistii CNN ne propun sa aruncam o priviere la ce s-a intamplat in trecut, in timpul altor focare de infectie pentru a ne face o opinie in acest sens.
Ebola
Oamenii de stiinta intervin adesea in timpul epidemiilor cu vaccinuri si medicamente antivirale. Acesta a fost si cazul in 2014, cand focarul de infectie cu Ebola izbucnit in Africa de Vest s-a incheiat cu tulpinile „intrerupte” (eradicat - n.r.), conform unei declaratii facute doi ani mai tarziu, respectiv in 2016, de OMS.
Focarul s-a incheiat dupa un „raspuns international coordonat”, a explicat dr. Peter Hotez, profesor si decan al Scoalii Nationale de Medicina Tropicala de la Baylor College of Medicine.
Patru ani mai tarziu, cand a aparut un alt focar intr-o alta zona a lumii, existau deja doua tratamente dezvoltate cu prilejul primului focar din 2014, care au putut fi oferite tuturor pacientilor din Republica Democrata Congo.„In ambele cazuri, interventia umana a facut diferenta”, a spus Hotez, adaugand ca acelasi lucru ar putea fi valabil si pentru coronavirus.
In prezent, nu exista niciun vaccin si niciun tratament antiviral specific recomandat pentru noul coronavirus - dar multe sunt in curs de dezvoltare. "Sunt destul de optimist, vom avea un medicament antiviral si un protocol bun de urmat in urmatoarele saptamani si luni", a spus el.
Potrivit lui Tedros Adhanom Ghebrevesus, director general al OMS, peste 20 de vaccinuri impotriva coronavirusului sunt in dezvoltare, in prezent, primul studiu clinic al unui medicament antiviral fiind, si el in desfasurare.
In timp ce echipa lui Hotez se numara printre cei care lucreaza la un vaccin impotriva COVID-19, specialistul a spus ca nu este optimist legat de faptul ca acesta va fi gata in perioada de varf a pandemiei. Motivul este unul cat se poate de simplu si tine de procedurile care trebuie urmate in mod normal in astfel de cazuri. Dupa cum se stie deja, prima faza a unui vaccin vizeaza studiile clinice, apoi trebuie sa fie aprobat, dupa ce a fost examinat si testat cu atentie gradul de siguranta al acestuia, astfel incat este putin probabil - spune secialistul - ca un astfel de vaccin sa fie disponibil curand pentru publicul larg pentru a reduce acest focar.
SARS (Sindromul Acut Respirator Sever)
Focarul SARS s-a incheiat in iulie 2003 ca urmare a bunelor practici in materie de igiena, cum ar fi spalarea frecventa a mainilor, dar si datorita factorilor de mediu, cum ar fi temperatura si umiditatea ridicata din lunile de vara, a declarat John Nicholls, profesor clinic de patologie la Universitatea din Hong Kong (HKU).
SARS este o alta tulpina a coronavirusului, care a infectat mai mult de 8.000 de persoane in 2003. Pana in luna mai a acelui an a fost eradicat, a spus dr. Howard Markel, director al Centrului pentru Istoria Medicinii de la Universitatea din Michigan.
Cum se eradicheaza un focar? Uneori, a spus Markel, acest lucru se datoreaza faptului ca vremea se schimba si alteori se datoreaza faptului ca suficienta lume a fost infectata si a devenit imuna. „Daca ar trebui sa prezic, as spune ca foarte probabil pana in mai, iunie sau iulie, acesta se va eradica”, a spus Markel. Dar asta nu inseamna ca virusul va disparea definitiv, atrage atentia expertul.
H1N1
Potrivit specialistilor straini, focarele se pot schimba asa cum se schimba anotimpurile. Ca dovada, tulpina de gripa H1N1 a cauzat o pandemie in 2009, iar acum a devenit un virus sezonier.
Virusurile de sezon pot fi vazute pe tot parcursul anului, dar in emisfera nordica cazurile tind sa creasca in perioadele mai reci, in timpul iernii, si stagneaza atunci cand se incalzeste, a spus Hotez. Desi nu se poate spune cu siguranta de ce se intampla acest lucru, nivelul de umiditate si timpul petrecut in interior sunt doua posibile motive, in opinia sa.
Avand in vedere istoricul anterior al aparitiei si evolutiei acestor focare de infectie, Hotez crede ca noul coronavirus va reaparea doar ca nu exista suficiente dovezi sau suficient timp pentru a face o predictie buna in acest sens.
Lectii invatate
Potrivit lui Hotez, cert este insa ca acest focar de coronavirus revigoreaza lectiile invatate in trecut din focarele anterioare. Astfel, exista intr-adevar un drum denivelat la inceput, iar autoritatile se regrupeaza in timp ce invata cum se comporta agentul patogen si este transmis persoanelor vulnerabile.
Cea mai comuna rezolutie ar fi cea facuta publica de Markel, care a facut referire initial la o „amnezie globala”, ceea ce ar insemna ca virusul se stinge si publicul revine la viata lui obisnuita, fara sa se mai gandeasca la focar. Dar asta ar putea fi o problema. In schimb, tot Markel a spus ulterior, ca oamenii ar trebui sa ramana vigilenti si pregatiti.
"Lectia este ca traim intr-o noua epoca a bolilor infectioase, iar acestea isi vor face simtita prezenta in mod regulat", a spus Peter Hotez, adaugand: "Lectia pe care trebuie sa o invatam este ca trebuie sa fim pregatiti pentru acest lucru."