Cursa de trilioane de dolari pentru „superinteligența” artificială. „Toată lumea lucrează tot timpul. Este extrem de intens”

Această cursă pentru preluarea controlului asupra unei tehnologii care ar putea remodela lumea este alimentată de pariuri de trilioane de dolari făcute de cei mai puternici capitaliști din SUA. 

De exemplu, Meta a oferit pachete financiare de 200 de milioane de dolari pentru a recruta experți în inteligență artificială care să creeze o „superinteligență”. La producătorul de cipuri de inteligență artificială Nvidia, Jensen Huang, CEO-ul companiei, are o avere de 160 de miliarde de dolari. Iar OpenAI și Anthropic, startup-uri de inteligență artificială, valorează împreună o jumătate de trilion de dolari. 

Descoperirile vin într-un ritm accelerat, fiecare săptămână aducând lansarea unei noi dezvoltări semnificative în domeniul inteligenței artificiale.

Cofondatorul Anthropic, Dario Amodei, prezice că Inteligența Artificială Generativă (AGI) ar putea fi atinsă până în 2026 sau 2027. Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, consideră că progresul este atât de rapid încât ar putea fi în curând capabil să creeze o inteligență artificială care să-l înlocuiască în funcția de șef. 

„Toată lumea lucrează tot timpul”, a declarat Madhavi Sewak, lider senior la Google DeepMind. 

„Este extrem de intens. Nu pare să existe niciun fel de punct de oprire natural și toată lumea este într-un fel epuizată. Chiar și cei care sunt foarte bogați acum nu fac decât să muncească. Nu văd nicio schimbare în stilul de viață al nimănui. Nimeni nu își ia vacanță. Oamenii nu au timp pentru prietenii lor, pentru hobby-urile lor, pentru oamenii pe care îi iubesc,” a adăugat el. 

Acestea sunt companiile care se întrec pentru a modela, controla și profita de pe urma AGI- „o țară de genii într-un centru de date”. Ei se îndreaptă spre o tehnologie care ar putea, teoretic, să elimine milioane de locuri de muncă și să prezinte riscuri serioase în domeniul armelor biologice și al securității cibernetice. 

Sau ar putea inaugura o nouă eră a abundenței, sănătății și bogăției. Nimeni nu este sigur. Deocamdată, incertitudinea energizează și terorizează zona Bay Area.

Totul este susținut de noi pariuri uriașe din partea fondurilor de capital de risc din Silicon Valley, care s-au dublat în ultimul an, ducând la discuții despre o bulă periculoasă. Casa de brokeraj Citigroup și-a majorat în septembrie previziunile privind cheltuielile pentru centrele de date AI până la sfârșitul deceniului la 2,8 trilioane de dolari - mai mult decât întreaga producție economică anuală a Canadei, Italiei sau Braziliei. 

Totuși, în mijlocul banilor și optimismului, există și alte voci care nu împărtășesc entuziasmul. După cum a spus Alex Hanna, coautor al cărții The AI ​​Con (Înșelătoria AI): „De fiecare dată când ajungem în vârful muntelui de rahat, descoperim că urmează ceva mai rău.” 

În Santa Clara au fost construite centre de date uriașe pentru dezvoltarea AI, operate de Amazon, Google, compania chineză Alibaba, Meta și Microsoft. Santa Clara găzduiește, de asemenea, Nvidia, pionierul revoluției inteligenței artificiale, a cărei valoare a crescut de 30 de ori din 2020 și valorează 4,3 trilioane de dolari. Centre de date și mai mari sunt construite nu numai în SUA, ci și în China, India și Europa. Următoarea frontieră este lansarea centrelor de date în spațiu. 

Google DeepMind se află în fruntea companiilor americane de inteligență artificială care concurează pentru primul loc într-o cursă care atinge noi niveluri de intensitate competitivă. Au apărut și competitori puternici, cum ar fi xAI-ul lui Elon Musk, proiectul de superinteligență al lui Zuckerberg și DeepSeek în China. Iar angajații acestor companii au salarii la fel de mari ca unii fotbaliști de top. 

De asemenea, a existat o deschidere tot mai mare cu privire la promisiunea cu două tăișuri a inteligenței artificiale, care poate lăsa impresia că firmele de tehnologie accelerează și frânează în același timp. De exemplu, 30 dintre cele mai strălucite minți ale Google DeepMind au scris în primăvara aceasta că AI prezintă riscuri de „incidente suficient de grave pentru a dăuna semnificativ umanității”. 

Până în septembrie, compania explica, de asemenea, cum va gestiona „modelele de inteligență artificială cu capacități manipulative puternice care ar putea fi utilizate în mod abuziv pentru a schimba sistematic și substanțial credințele și comportamentele, ducând posibil la daune suplimentare la scară largă”.

Astfel de avertismente grave par disonante în interiorul canapelelor jucăușe și vibrante de culoarea mandarinei ale sediului central, al fotoliilor Fatboy și al zonelor de lucru codificate prin culori, cu nume precum Coral Cove și Archipelago. 

„Cel mai interesant, dar totodată provocator aspect al muncii mele este să descopăr cum să obținem acel echilibru între a fi cu adevărat îndrăzneți, a ne mișca cu viteză, cu un ritm extraordinar și inovație și, în același timp, a face acest lucru în mod responsabil, sigur și etic”, a declarat Tom Lue, vicepreședinte Google DeepMind responsabil pentru politici, aspecte juridice, siguranță și guvernanță. 

Casa Albă adoptă o abordare permisivă în ceea ce privește reglementarea inteligenței artificiale și nu există o legislație națională cuprinzătoare în SUA sau Marea Britanie. Yoshua Bengio, un informatician cunoscut drept un „naș” al inteligenței artificiale, a declarat într-un discurs în această vară: „Un sandviș are mai multe reglementări decât inteligența artificială.” 

Prin urmare, concurenții au constatat că poartă responsabilitatea de a stabili limitele a ceea ce inteligența artificială ar trebui să aibă voie să facă. 

„Calculul nostru nu constă atât în ​​a privi peste umăr la ceea ce fac celelalte companii, cât în ​​a ne asigura că suntem cei care conduc, astfel încât să avem influență în modul în care această tehnologie este dezvoltată și să stabilim normele în întreaga societate. Trebuie să fii într-o poziție de forță și lider pentru a stabili asta”, a spus Lue.