Cu greu poti gasi pe planeta doua tari care au relatii mai reci decat Armenia si Azerbaidjan. Cele doua state au purtat si doua razboaie in ultimii 30 de ani, iar azerii au devenit tot mai influenti si mai puternici in ultimii ani. De unde a pornit totul si cum s-a schimbat balanta puterii?
Armenia si Azerbaidjan, cateva diferente esentiale
Armenia are o suprafata de 30.000 kmp si 3 milioane de locuitori. Azerbaidjanul are 87.000 kmp si o populatie de 10 milioane. PIB-ul este in ambele tari de aproximativ 4.000 dolari/locuitor.
Conflictul Azerbaidjan - Armenia: Noi confruntari au izbucnit miercuri . „Pozitiile noastre sunt atacate constant”, spune ministerul azer al apararii
La atractii turistice, Armenia sta mult mai bine, fiind cunoscuta pentru manastirile construite acum peste 1.500 de ani, pentru canioane, pentru varfuri de peste 4.000 de metri, pentru un lac superb si pentru coniacul de foarte buna calitate. Data fiind instabilitatea din zona, putini turisti ajung in Armenia.
Armenia este o tara cu populatie majoritar crestina, in timp ce Azerbaidjan este tara musulmana. Ambele au facut parte din URSS pana in 1991, iar dupa destramarea Uniunii, relatiile dintre cele doua tari au devenit dezastruoase. Neintelegeri existau inca din anii '80 intre cele doua - pe atunci - republici sovietice.
Armenia are capitala la Erevan, in timp ce Baku este capitala Azerbaidjanului, oras in care s-a investit mult in ultimul deceniu. Baku a gazduit concursul Eurovision in 2012, finala Europa League in 2019 si cateva meciuri de la Euro 2020 (campionatul european tinut in 2021).
Azerbaidjan, condusa de dictatorul Ilham Aliev, este o tara influenta in regiune, iar in iulie a semnat un memorandum de intelegere cu UE pentru a dubla pana in 2027 exporturile de gaze naturale catre UE, tara fiind privita ca o alternativa viabila la Rusia.
Armenia este mai apropiata de Rusia, tara care a mediat conflictul dintre cele doua state si are relatii si cu Azerbaidjanul. Azerbaidjan este foarte apropiata de Turcia, de la care a cumparat si arme in ultimii ani, si are armata mai mare si mai dotata decat Armenia.
Analistii politici spun ca Azerbaidjanul vrea sa profite acum de faptul ca Rusia are probleme in Ucraina, unde s-a prabusit frontul din zona Harkov, si deci Federatia Rusa nu va putea interveni viguros pentru a media conflictul.
Azerii mai spera si ca sprijinul international pentru Armenia va fi mult diminuat fata de 2020, dat fiind ca Armenia este privita ca aliat apropiat al Rusiei. In plus, UE are nevoie de gazul azer, iar Rusia transporta prin Azerbaidjan diverse materii prime pentru alte tari din Asia Centrala. Azerbaidjanul, desi este o tara mica, stie ca are un rol strategic tot mai consistent.
Nagorno-Karabah, o problema veche, dar fara rezolvare clara
Miezul problemei tine de celebra regiune Nagorno-Karabah care este parte a Azerbaidjanului, dar este populata majoritar de armeni. Sovieticii, ca parte a tacticii de a diviza populatiile, pentru a le supune mai usor, au creat regiunea autonoma Nagorno-Karabakh pe teritoriu azer, acum aproape un secol, desi 95% dintre locuitori erau armeni.
Problemele au inceput in 1988, cand URSS deja nu mai controla cu fermitate toate teritoriile indepartate de Moscova, iar autoritatile din Nagorno-Karabah doreau o uniune cu RSS Armeana de atunci, declarandu-si independenta fata de RSS Azera. In 1991, atat armenii, cat si azerii, au obtinut independenta, iar cele doua tari au trecut la lupte sangeroase.
Cel mai grav conflict dintre cele doua state a fost razboiul din perioada 1992-1994, care a facut undeva intre 20.000 si 30.000 de morti. In urma acelui razboi, Armenia a obtinut controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah si a ocupat si 20% din teritoriul azer din zona enclavei. Aproape un milion de oameni au trebuit sa paraseasca zonele unde traisera toata viata.
Dupa 1994 au mai fost confruntari dese intre cele doua tari, cea mai grava fiind in 2016, cand au fost patru zile de lupte. Nagorno-Karabah a ramas parte a statului azer, insa era guvernata de separatisti pro-armeni sustinuti de guvernul de la Erevan.
Razboiul din 2020 si influenta azera crescuta
Cele mai grave lupte de dupa 1994 au fost in toamna lui 2020, cand razboiul dintre cele doua state a durat sase saptamani, dupa ce atacurile au fost declansate de azeri, cu artilerie, rachete si drone. Fata de razboiul din prima parte a anilor 90, cel din 2020 s-a desfasurat cu tehnica de lupta mult mai moderna, dronele azerilor fiind extrem de eficiente.
Peste 7.000 de oameni au murit in razboiul din 2020, iar Azerbaidjanul a obtinut teritorii importante care fusesera controlate de Armenia in ultimii 25 de ani.
Multi au spus ca medierea condusa de Rusia nu a fost eficienta si nu a pus bazele pacii in regiune. In prezent, Rusia este prinsa in razboiul din Ucraina, unde sufera pierderi mari, astfel ca nu poate dedica resurse suficiente conflictului dintre Azerbaidjan si Armenia.
Intelegerea din 2020 prevedea ca Rusia sa trimita trupe de mentinere a pacii in Nagorno-Karabah, pentru a exista cat de cat un control asupra viitoarelor confruntari.
Armenia a iesit slabita din conflictul incheiat in noiembrie 2020, iar azerii stiu ca sunt intr-o pozitie de forta si vor sa obtina mai mult teritoriu si doresc si o legatura rutiera si feroviara catre Nahicevan, o enclava azera, inconjurata de teritoriu armean, turc si iranian. Regiunea Karabah a ramas sub un foarte fragil control al armenilor, dar si cu trupe ruse de mentinere a pacii.