Când fostul arhiepiscop de Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio, a părăsit capitala Argentinei pentru a participa la conclavul de la Vatican pentru alegerea succesorului Papei Benedict al XVI-lea, el nu știa și că va fi ultima dată când își vede orașul natal, scrie hotnews.ro.

Faptul că Papa Francisc nu s-a mai întors în țara lui natală după ce a devenit Pontif i-a lăsat pe unii argentinieni profund îndurerați și cu sentimentul că au ajuns „orfani”, scrie BBC News.

Luând cuvântul luni, arhiepiscopul de Buenos Aires, Jorge Ignacio García Cuerva, a declarat că parohia sa a rămas „orfană de un tată care și-a iubit profund țara și care a trebuit să învețe să devină tatăl întregii lumi”.

El a adăugat, de asemenea, că alegerea lui Francisc drept Suveran Pontif „ne-a costat un pic, ca argentinieni… Bergoglio ne-a părăsit pentru a deveni Francisc”.

A fost o surpriză pentru mulți – inclusiv pentru Bergoglio însuși – faptul că, în primul rând, a fost ales în cea mai înaltă funcție din cadrul Bisericii Catolice.

„Angajament total”

În vârstă de 76 de ani la momentul respectiv – cu un an mai în vârstă decât vârsta tipică a episcopilor și cardinalilor atunci când își prezintă demisia papei – el nu a fost văzut ca un candidat real pentru ocuparea postului vacant, potrivit analiștilor.

„Când a plecat din Buenos Aires pentru conclav, părea oarecum trist; se pregătea să se retragă într-o cameră de la Căminul Preoților din cartierul Flores din Buenos Aires”, a declarat Guillermo Marcó, un preot din Arhiepiscopia de Buenos Aires, pentru ziarul argentinian Clarín.

Cu toate acestea, Bergoglio avea să înceapă în curând un pontificat care a durat 12 ani.

Moartea lui a fost resimțită în mod deosebit în țara sa natală, unde au fost decretate șapte zile de doliu național – pe măsură ce Argentina plânge un om pe care mulți îl considerau simplu și umil, deși deținea una dintre cele mai puternice funcții din lume.

Aceste calități au fost lăudate de Elenir Ramazol, o călugăriță care a vorbit cu BBC Mundo luni, în timpul unei slujbe în amintirea lui Francisc la catedrala din Buenos Aires.

Faptul că nu s-a întors în țara natală a fost „un semn al angajamentului total pe care l-a făcut față de întreaga Biserică, nu doar față de poporul său, față de țara sa”, a spus Elenir Ramazol.

Gustavo Vera, liderul La Alameda, o organizație argentiniană împotriva traficului de persoane și a sclaviei, își amintește că a făcut schimb de sute de scrisori cu Francisc, devenind prieten cu acesta pe vremea când Francisc era încă arhiepiscop. El a fost de acord că Suveranul Pontif a arătat întotdeauna un interes de durată pentru ceea ce se întâmpla în țara lui natală.

„Uneori comenta despre fotbal, alteori despre tango, alteori despre evenimente culturale”, a spus Vera. Francisc urmărea știrile din Argentina „în detaliu”, a adăugat el.

O figură controversată

În timpul papalității sale, Francisc a vizitat patru din cele cinci țări care se învecinează cu Argentina, dar niciodată țara sa natală, deși a continuat să fie foarte interesat de aceasta.

A fost iubit de mulți argentinieni care îl plâng acum, însă alții își amintesc de el ca de o figură controversată.

Mândria inițială resimțită de majoritatea argentinienilor după anunțul că un compatriot de-al lor va fi primul Papă latino-american a făcut loc dezamăgirii altora, de-a lungul anilor.

Un sondaj al Pew Research Center sugerează că proporția persoanelor care au o părere pozitivă despre Suveranul Pontif a scăzut de la 91%, în 2013, la 64%, în 2024.

Din cele șase țări din America Latină care au fost implicate în sondaj, cea mai mare scădere a atitudinilor favorabile față de Francisc a fost înregistrată în Argentina.

Conservatorii din Argentina l-au acuzat că subminează tradițiile istorice pe care le consideră sacre, în timp ce reformatorii sperau în schimbări mai profunde.

Criticii consideră că nu a făcut suficient pentru a se opune dictaturii militare brutale din anii 1970 și 1980 și pentru a critica complicitatea cu regimul a unor personalități din Biserică.

De fiecare dată când a fost întrebat despre o posibilă călătorie în Argentina, Papa Francisc a dat răspunsuri vagi.

„Mi-ar plăcea să merg. Este poporul meu, dar nu a fost planificată încă. Sunt mai multe lucruri de rezolvat mai întâi”, a spus el ultima dată când a fost întrebat public despre acest subiect, în septembrie 2024.

Această ezitare este greu de înțeles pentru unii compatrioți argentinieni.

Absența Suveranului Pontif a fost resimțită mai acut în ultimii ani, deoarece Argentina a trecut printr-o criză economică profundă, cu o inflație anuală de aproape 300% și o creștere accentuată a sărăciei.

Gustavo Vera sugerează că Francisc plănuia să facă o vizită, dar nu a făcut-o pentru că dorea să evite ca prezența lui să fie folosită în scopuri politice.

„El obișnuia mereu să spună că va merge în Argentina atunci când va simți că este un instrument pentru a aduce unitatea națională, pentru a ajuta la depășirea rupturii, pentru a încerca să îi aducă pe argentinieni înapoi împreună”, a declarat Vera.

„Fractura” se referă la prăpastia vastă, care durează de zeci de ani în politica și societatea argentiniană, dintre susținătorii și oponenții mișcării politice populiste Peroniste, fondată de defunctul președinte Juan Perón în anii 1940.

Există o convingere larg răspândită în țară că Papa Francisc a fost peronist – lucru pe care l-a negat într-o carte în 2023, adăugând în același timp: „Dacă am avea o concepție peronistă a politicii, ce ar fi rău în asta?”.

Comentariul a fost preluat de detractorii conservatori care l-au acuzat că este prea apropiat de cauzele justiției sociale și de politicile de stânga.

Înainte de preluarea mandatului, Javier Milei, actualul președinte care a demonizat politica de stânga, l-a numit chiar pe Papa Francisc „reprezentantul răului pe Pământ” – deși și-a îndulcit tonul după ce a ajuns la putere.

Cei doi au avut o întâlnire cordială la Vatican, iar președintele Milei l-a invitat oficial pe Suveranul Pontif în Argentina. După moartea Papei, Milei s-a declarat profund îndurerat de pierderea acestuia și a lăudat bunăvoința și înțelepciunea pontifului.

Unii argentinieni l-au acuzat de asemenea că este prea apropiat de Cristina Fernández de Kirchner, o politiciană populistă de stânga, care a divizat societatea în perioada în care a fost președintă a țării, din 2007 până în 2015.

Dar, potrivit lui Vera, Papa s-a întâlnit cu oameni „din întregul spectru politic și social al Argentinei”.

„Noi, argentinienii, ar trebui să ne întrebăm ce am făcut de nu am meritat vizita Papei”

Prietenul defunctului Suveran Pontif a subliniat, de asemenea, că, în timp ce în presă și în marile centre urbane au existat unele critici la adresa Papei Francisc, acesta a fost iubit în multe alte părți ale țării.

Deși și-a păstrat legătura cu Argentina, a spus Vera, Papa Francisc nu a mai simțit că aparține unei singure țări.

„Argentinienii cred că a fost argentinian, dar, în realitate, a fost un cetățean al lumii”, a adăugat el.

Punctul acesta de vedere este împărtășit și de Alejandra Castro, o asistentă socială care s-a aflat printre persoanele îndoliate adunate luni seară la catedrala din Buenos Aires.

Argentina a fost „mereu în rugăciunile lui”, a spus Castro. „Într-un fel sau altul, a fost întotdeauna prezent și cred că asta arată că în inima lui, Argentina a fost întotdeauna prezentă”, a adăugat asistenta socială.

Dar Gustavo Vera a recunoscut că nu toată lumea a simțit la fel și a sugerat că depinde de argentinieni să caute răspunsuri în interiorul lor: „În loc să dăm vina pe Francisc, noi, argentinienii, ar trebui să ne întrebăm ce am făcut de nu am meritat vizita Papei”, a spus el.