Povestea inimii frante dintre Kremlin si Grupul Wagner pare in fiecare zi mai aproape de reconciliere. Si asa cum se intampla adesea, o face cu surle si trambite, potrivit cotidianului 20minutos.es, citat de Rador, transmite Hotnews.ro

„Sustinatori convinsi ai lui Putin”, „soldati ai comandantului sef” sau „luptatori pentru patrie” sunt cateva dintre autodescrierile pe care mercenarii Grupului Wagner le-au facut pe 29 iunie intr-o intalnire secreta cu Putin la Moscova. S-a intamplat la doar cinci zile dupa insurectia armata in care au preluat controlul asupra unui oras rusesc. De atunci, Putin a trecut de la acuzarea lor de tradare la recunoasterea unei intalniri de trei ore cu comandantii companiilor de mercenari. Interesele Kremlinului de a mentine aceasta companie depasesc sfidarea adusa conducerii sale prin insubordonarea armata.

Purtatorul de cuvant al guvernului rus, Dmitri Peskov, a recunoscut ca la intalnire a participat si liderul organizatiei, Evgheni Prigojin, desi a asigurat ca acesta se afla in Belarus. Potrivit Kremlinului, „comandantii insisi au prezentat versiunea lor despre ceea ce s-a intamplat pe 24 iunie si au subliniat ca sunt sustinatori convinsi si soldati ai sefului statului si comandantului sef”. In plus, ei au recunoscut ca „sunt dispusi sa lupte in continuare pentru patrie”, cu referire la oferta facuta de Putin de a intra in Armata Federatiei Ruse.

Desi Ministerul rus al Apararii a absorbit grupuri militare private din Ucraina in randurile sale, Kremlinul inca are nevoie de acest grup in alte locuri precum Siria, Libia sau Sahel. Si nu numai din cauza activitatii de razboi pe care o desfasoara. „Kremlinul a recunoscut in trecut ca Wagner garanteaza si apara interesele economice si comerciale ale Rusiei in Africa”, a declarat Mira Milosevici, cercetator la Institutul Regal Elcano, pentru „20 Minutos”. „Aceasta inseamna ca acordurile lui Wagner cu guvernele protejeaza indirect acordurile cu Rusia”, spune el.

Desi data exacta a cand Wagner a inceput sa activeze nu este clara, relevanta sa internationala a inceput in 2014 in timpul conflictului din Donbas, in estul Ucrainei si in timpul anexarii ruse a Peninsulei Crimeea. In acel an, ei au participat si la razboiul civil sirian impreuna cu trupele presedintelui Bachar el Asad. Cu toate acestea, desi functia militara a acestui grup este cea principala, nu este singura.

„Prigojin a finantat diferite activitati, toate menite sa faca treaba murdara a Kremlinului, astfel incat acesta sa isi poata nega participarea”, recunoaste Milosevici, care adauga ca mercenarii Wagner sunt cunoscuti pentru construirea la Sankt Petersburg a „fabricilor de troli si roboti care efectueaza campanii de dezinformare” in intreaga lume.

In acest sens, Statele Unite l-au sanctionat deja pe Prigojin pentru rolul sau in campania de ingerinta si dezinformare, in special impotriva candidatei democrate Hillary Clinton, la alegerile prezidentiale din 2016 castigate de republicanul Donald Trump. Nu este singurul loc in care Wagner este acuzat ca a intervenit in procesele electorale. Diverse investigatii indica campanii de dezinformare in Africa de Sud, Zimbabwe, Zambia si Madagascar.

In ultimii ani, guvernul rus a incercat sa se distanteze de presupusele activitati ale lui Wagner, pe care le-a descris drept fapte ale unei companii private care nu au nicio legatura cu Kremlinul. Totusi, revolta a servit pentru a rupe aceasta strategie. „De la inceput, Wagner a depins de Fortele Armate, de FSB (mostenitorul KGB), de GRU (informatii militare) si de Putin insusi”, spune Milosevici. Insusi presedintele rus a recunoscut ca i-a dat lui Wagner 86.000 de milioane de ruble (mai mult de 900 de milioane de euro) in timpul razboiului din Ucraina.

Asa este relatia dintre interesele ruse si activitatile lui Wagner, incat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a fost nevoit sa isi contacteze omologul din Mali, Abdoulaye Diop, pentru a confirma ca Rusia va continua sa il sustina in ciuda revoltei mercenare. Lavrov a confirmat „invariabilitatea Rusiei de a oferi sprijinul necesar conducerii din Bamako in mod bilateral, inclusiv pentru a depasi probleme socio-economice acute, pentru a creste capacitatea de lupta a fortelor armate nationale si pentru a pregati personal militar si agenti de ordine”.

Si tocmai aceasta este activitatea lui Wagner pe continentul african: pregatire militara, batalii alaturi de armate regulate sau grupuri armate, lupta impotriva terorismului in Sahel si asigurarea securitatii personale unui conducator. „Se estimeaza ca au aproximativ 5.000 de mercenari pe tot continentul”, a declarat David Soler, analist in Africa sub-sahariana si fondator al portalului Africa Mundi, adaugand ca cifrele ar putea fi mai mari. „Numai in Republica Centrafricana sunt intre 1.000 si 2.000 de oameni stabiliti”, adauga el.

In multe dintre aceste cazuri, remunerarea activitatilor lor se realizeaza prin exploatarea resurselor naturale: de la mine de aur la drepturi de exploatare a lemnului . „Acesti bani merg la Prigojin, dar si la Kremlin”, spune Soler. „O investigatie CNN a aratat plecarea a 16 avioane cu tone de aur care mergeau din Sudan in Rusia si, in final, aurul a fost folosit pentru finantarea razboiului”. Aceste concesii guvernamentale ilegale ajung sa genereze un anumit control asupra economiilor acestor tari.

Tari din Sahel, precum Burkina Faso, Mali sau Guineea se confrunta de ani de zile cu o situatie de mare instabilitate, cu lovituri de stat si cresterea terorismului jihadist. Sentimentul anticolonial francez al unei mari parti a populatiei i-a determinat sa renunte la misiunile franceze din zona si sa apeleze la Wagner. Pentru analist, participarea acestui grup este inteleasa ca prezenta guvernului rus insusi, deoarece populatia nu face diferenta dintre ele: „Exista un sentiment pro-rus foarte puternic, iar aceste guverne se tem ca, daca Wagner pleaca, populatia lor ramane fara securitate”.

Ramane de vazut daca Prigojin va continua sa conduca compania dupa dezacordurile publice cu figuri relevante ale Kremlinului. Desi intalnirea de la Moscova indica o reducere a tensiunilor, adevarul este ca oligarhul rus a disparut din viata publica dupa revolta.

„Nu cred ca Putin este atat de naiv incat sa iroseasca influenta pe care i-a dat-o Wagner in Africa si asta este foarte important pentru el”, spune Soler. „Va fi interesant de vazut ce se intampla, pentru ca este o organizatie care le face sarcinile mai usoare si mai ieftine. Guvernul rus nu isi foloseste propriile resurse, dar are o companie care actioneaza in numele sau. In plus, da bani si ii ofera o imagine buna in multe tari”, adauga Soler.

Pentru Milosevici, Wagner nu va mai avea vizibilitatea pe care o castiga in Rusia si va inceta sa mai actioneze in Ucraina, dar „va continua sa-si dezvolte munca in Africa”. In ceea ce il priveste pe Prigojin, el recunoaste ca este prea devreme pentru a sti, dar acesta ar putea continua sa conduca afacerea in Africa din Europa, lucru pe care, potrivit analistului, „l-a facut in tot acest timp”, potrivit 20minutos.es, citat de Rador.