Timp de mai bine de doua decenii, presedintele Tayyip Erdogan a fost stapanul absolut al tuturor alegerilor din Turcia. In conditiile in care votul prezidential de duminica il plaseaza intr-o cursa stransa cu rivalul opozitiei, Kemal Kilicdaroglu, este greu de crezut ca politicianul combativ care a condus Turcia cu tendinte autoritare isi va recunoaste cu gratie infrangerea si se retrage in liniste din functie, scrie Reuters, citata de digi24.ro.
Incertitudinea, anxietatea, nerabdarea si tensiunea cu privire la ceea ce ar putea aduce rezultatele scrutinului pentru a doua tara ca marime din Europa, cu 85 de milioane de locuitori, se simt pe strazi, unde multi turci, inclusiv o noua generatie de alegatori, tanjesc dupa schimbare, potrivit News.ro.
Acestia au fost afectati de o inflatie paralizanta, de o lira care se prabuseste si de o scadere brusca a nivelului de trai, agravata de cutremurul devastator din februarie, care a ucis peste 50.000 de persoane si a lasat milioane de oameni fara adapost.
Sondajele de opinie sugerau ca Kilicdaroglu are un avantaj, dar ca Erdogan ar putea totusi sa invinga, avand in vedere baza sa puternica de sustinere in inima devotata a clasei muncitoare din Anatolia. Dar lucrurile s-ar putea precipita si asta, in defavoarea lui Ergodan.
Ce se ascunde in spatele retragerii unui candidat cu doar trei zile inainte de alegeri
Cu doar trei zile inainte de alegeri, Muharrem Ince, candidat din opozitie, a anuntat joi ca se retrage din cursa prezidentiala, intr-o miscare surprinzatoare. Retragerea lui Ince ar urma, teoretic, sa fie in beneficiul principalului candidat al opozitiei, Kemal Kilicdaroglu, care in prezent se afla aproape la egalitate cu Recep Tayyip Erdogan in sondaje. Ar putea chiar sa-i permita lui Kilicdaroglu sa obtina o victorie categorica in primul tur, scrie Politico Europe.„Ma retrag din cursa. Fac acest lucru pentru patria mea”, a declarat Ince la o conferinta de presa.
Joi dimineata, Procuratura din Ankara a anuntat ca a deschis o ancheta dupa ce o inregistrare sexuala in care se presupune ca apare Ince a aparut pe retelele sociale. Ince a negat autenticitatea inregistrarii inca de miercuri seara, spunand ca videoclipul este „fals” si ca face parte dintr-o „conspiratie”.
Ince, care intr-un sondaj POLITICO se situa in jurul a 2% din intentiile de vot, a atras alegatori de la principalul candidat al opozitiei, Kemal Kilicdaroglu, care este sustinut de o coalitie de sase partide ce reuneste formatiuni de stanga si de dreapta, unite impotriva lui Erdogan.
Retragerea sa din cursa i-ar putea permite lui Kilicdaroglu, care in prezent este cotat cu 49%, sa castige cursa inca din primul tur. Daca niciunul dintre candidati nu obtine peste 50 la suta in primul tur, alegerile vor merge la un tur de scrutin pe 28 mai.
La ultimele alegeri prezidentiale din 2018, Erdogan l-a invins categoric, din primul tur, pe Ince, care atunci candida din partea principalului partid de opozitie de centru-stanga, Partidul Republican al Poporului (CHP). Atunci, Erdogan a obtinut 52,6% din voturi.
Ince intrase in cursa din acest an in ultimul moment, sub sigla noului sau partid, Partidul Patriei, pe care l-a creat in 2021 dupa ce s-a certat cu seful CHP, actualul principal contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu.
Cum va reactiona Erdogan la o eventuala infrangere
Jurnalitii de la Reuters mai scriu ca cei care au urmarit ascensiunea lui Erdogan in ultimele trei decenii sustin ca acesta va lupta prin toate mijloacele pentru a pastra puterea si ca ar putea folosi resursele statului in beneficiul sau pentru a obtine o victorie sau pentru a contesta orice infrangere la limita.
„El va contesta rezultatele daca acestea nu sunt in favoarea sa si daca marja este ingusta, dar nu poate face mare lucru daca opozitia obtine o victorie zdrobitoare. El se afla in cel mai slab punct al carierei sale politice”, a declarat pentru Reuters editorialistul Kadri Gursel.
Rugat sa comenteze o eventuala contestare a rezultatului de catre Erdogan, un oficial al Presedintiei a declarat pentru Reuters ca, in cazul unor nereguli, se face apel la Comisia Electorala, lucru pe care, potrivit acestuia, l-ar putea face si principalul partid de opozitie CHP. „Dar daca alegerile sunt pierdute, a spune ca nu va parasi functia este complet lipsit de sens si fara fundament”, a reactionat purtatorul de cuvant al lui Erdogan.
Ce ambitie are Erdogan
Cel mai influent lider de la Mustafa Kemal Ataturk, care a fondat Turcia moderna in urma cu un secol, Erdogan a acumulat putere in jurul unei presedintii executive, a redus disidenta, a intemnitat criticii si opozantii si a facut presiuni asupra presei, sistemului judiciar si economiei, concediind trei guvernatori ai bancii centrale in decurs de doi ani.
De asemenea, presedintele turc a indepartat generali puternici din pozitii de putere si a „curatat” armata prin procese ale ofiterilor urmate de o reprimare a disidentei, demersuri declansate de o tentativa de lovitura de stat impotriva sa in 2016.
Erdogan si Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP), cu radacini islamiste, au indepartat Turcia de la proiectul statului laic al lui Ataturk, orientand-o catre o agenda cu radacini islamiste. Adversarii sai il descriu ca pe un sultan cu ambitia de a rivaliza cu Ataturk ca figura istorica. „A acumulat putere, iar un astfel de sistem nu putea decat sa creeze o criza, a creat o criza de management, o criza economica si o criza de stat”, puncteaza editorialistul Gursel.
Cu trei zile inainte de vot, un Erdogan combativ era inca prezent pe ecranele televizoarelor si in campania electorala, trecand in revista succesele din trecut, prezentand mega-proiecte in domeniul apararii, al gazelor si al industriei. „Ceea ce il motiveaza este puterea, sentimentul ca are o misiune. Vrea sa rivalizeze cu Ataturk”, confirma si Sinan Ulgen, director al grupului de reflectie EDAM din Istanbul.
„Cum a venit, asa va pleca”
Majoritatea economistilor atribuie inflatia galopanta, care a atins 85% anul trecut, si o criza financiara prelungita politicilor incorecte si managementului defectuos al lui Erdogan. Ei spun ca politica sa economica, cu rate scazute ale dobanzii, nu se va inversa nici daca va castiga.
Prabusirea economiei si ceea ce unii critici au considerat a fi un raspuns nepasator la cutremur au afectat insa linistea electorala a lui Erdogan, mai ales dupa ce multi au fost revoltati ca unii constructori din zonele cele mai afectate de seism au fost „amnistiati”, desi nu respectasera normele de constructie, ceea ce a sporit vulnerabilitatea cladirilor la cutremure.
„Erdogan a ajuns la putere pe fondul unei crize economice si al unui cutremur dezastruos si va pleca la fel”, a declarat Gursel, referindu-se la inflatia galopanta din anii 1990, dupa un cutremur masiv din 1999 in apropiere de Istanbul.
Analistii subliniaza ca, din punct de vedere istoric, inflatia si crizele economice au dus la caderea fiecarui guvern turc care a fost considerat responsabil pentru gestionarea defectuoasa a afacerilor statului.„Economia este cea care i-a pierdut popularitatea”, a spus Ulgen. „A devenit o economie care nu functioneaza dupa principii libere si corecte, ci dupa interese personale”, arata analistul.
Din cauza devalorizarii monedei, multi turci se chinuie sa-si plateasca mancarea, scolile si chiria, salariile lunare minime ale muncitorilor ajungand la echivalentul a 436 de dolari.
Atuurile lui Erdogan
Cand Erdogan a venit la putere in 2003, Turcia se afla pe calea unei reveniri economice si parea o poveste de succes incredibila si invidiata de vecinii sai.
Omul insusi, fiu al unui capitan de vas, este un politician instinctiv si carismatic care electrizeaza campania electorala datorita unei legaturi naturale cu masele admirative din intreaga Anatolie.
Sustinatorii si chiar si criticii il crediteaza pe Erdogan si echipa sa pentru primele realizari: imbunatatirea vietii celor saraci prin furnizarea de electricitate si apa, cresterea venitului pe cap de locuitor, impartirea resurselor, asistenta medicala, construirea de noi scoli, clinici, drumuri, poduri si aeroporturi.
Sustinatorii si chiar si criticii liberali spun ca Erdogan si-a lasat amprenta si prin cresterea profilului Turciei ca putere regionala si prin ridicarea interdictiei de a purta valul, ceea ce a permis femeilor conservatoare sa lucreze in sectorul public si sa urmeze liber cursurile universitare. Dar, pentru critici, el a creat totodata o noua clasa de oligarhi corupti, „Tigrii din Anatolia” - antreprenori si magnati din domeniul constructiilor cu interese personale, care au inlocuit conglomeratele traditionale din tabara secularista.
Alunecarea spre autocratie
In urma triumfurilor electorale succesive, toleranta lui Erdogan fata de orice sfidare a puterii sale s-a erodat, iar alunecarea spre un regim autocratic a devenit tot mai flagranta. El a golit de continut organele esentiale ale statului. Aliati apropiati de odinioara s-au alaturat opozitiei. Votul de duminica s-ar putea dovedi un punct de cotitura.
O infrangere a lui Erdogan ar putea duce Turcia inapoi la trecutul sau mai laic si mai democratic, pe care Kilicdaroglu a promis sa il reinvie prin eliberarea institutiilor de sub controlul statului.
O victorie a lui Erdogan, spun criticii, ar putea anunta o si mai mare reprimare a dusmanilor politici si a institutiilor independente ramase. Asli Aydintasbas, cercetatoare la Brookings Institution, atrage atentia ca votul nu se refera doar la democratie, ci si la posibilitatea ca Turcia sa revina la o guvernare bazata pe reguli pentru toti cetateni. „Exista sentimentul ca totul depinde de capriciile unei singure persoane - ca toate deciziile sunt luate de presedintele Erdogan, de la lucruri marunte pana la chestiuni de stat. Iar oamenii, chiar si cei care il iubesc, au ajuns sa vada acest lucru ca pe un pericol pentru guvernare”, a spus ea. „Indiferent daca va castiga greu sau nu, simt ca era Erdogan s-a incheiat. Societatea turca este pregatita sa mearga mai departe”, a mai punctat experta.