Averea oligarhilor rusi a crescut cu aproape 40 de miliarde de dolari, arata cel mai recent clasament Bloomberg Billionaires de la inceputul lunii decembrie. Lista ii prezinta pe cei mai bogati 500 de oameni din intreaga lume, iar printre primii 100 de miliardari se afla sase rusi, scrie digi24.ro.
In ciuda sanctiunilor internationale impuse de Occident impotriva companiilor si persoanelor fizice din Rusia din cauza razboiului din Ucraina, de la inceputul anului 2023, averea oamenilor de afaceri din Rusia a crescut cu 38,575 miliarde de dolari, scrie Kiev Post.
De exemplu, Alisher Usmanov, un oligarh rus si fost presedinte al Federatiei Internationale de Scrima si-a sporit averea cu aproape 2 miliarde de dolari, in ciuda faptului ca a fost sanctionat de Uniunea Europeana, Statele Unite, Marea Britanie si alte tari. Usmanov are afaceri in special in metalurgie si minerit, telecomunicatii si tehnologia informatiei. De asemenea, se spune ca este apropiat de mai multi oficiali rusi de rang inalt, inclusiv de presedintele rus Vladimir Putin si Dmitri Medvedev. In luna august a acestui an, Usmanov a sustinut ca sanctiunile i-au afectat enorm reputatia.
Pe lista bogatilor se afla si Leonid Mikhelson si Gennady Timchenko. Ambii sunt oligarhi sanctionati si actionari ai companiei de gaze Novatek. Se estimeaza ca au castigat aproape 3 miliarde de dolari fiecare. Timchenko este considerat un prieten apropiat al lui Putin.
Vagit Alekperov, un alt om de afaceri sanctionat si co-fondator Lukoil, este si el pe lista dupa ce si-a crescut averea cu aproape 10 miliarde de dolari. Succesul financiar al oligarhilor rusi ridica semne de intrebare cu privire la eficacitatea sanctiunilor economice. In ciuda asteptarilor ca economia rusa se va prabusi si averea celor mai bogati ai sai se va prabusi, obligand autoritatile sa opreasca razboiul impotriva Ucrainei, se observa contrariul.
Sanctiunile nu au oprit invazia Rusiei in Ucraina
Primele sanctiuni ale Occidentului impotriva Rusiei au fost impuse in 2014, cand Kremlinul a ocupat Crimeea ucraineana si o parte din regiunile Lugansk si Donetk.
Lista sanctiunilor includea persoane din Rusia si Crimeea care s-au alaturat Kremlinului, companii din complexul militar-industrial, sectoare cheie ale economiei ruse si altele. Acest lucru a facut ca rubla sa se prabuseasca. Sanctiunile adoptate nu au impiedicat Rusia sa se pregateasca pentru un razboi la scara larga cu Ucraina. Inainte de invazie, Kremlinul a fost avertizat in mod repetat cu privire la sanctiunile dure pe care ar urma sa le suporte daca invadeaza Ucraina. In 22 februarie 2022, cu doar doua zile inainte de inceperea razboiului pe scara larga, SUA au aprobat patru pachete de sanctiuni impotriva bancilor si oligarhilor rusi. Europa le-a urmat exemplul: Germania a oprit procedurile de lansare a Nord Stream 2, iar UE a introdus sanctiuni impotriva parlamentarilor rusi. Si totusi, rusii au invadat Ucraina.
Cine sanctioneaza Rusia?
La trei zile dupa invazia la scara larga, pe 25 februarie, liderii mondiali au inceput sa lucreze la noi sanctiuni impotriva Kremlinului.
UE a adoptat 11 pachete de sanctiuni impotriva politicienilor de rang inalt, oligarhilor si marilor corporatii din Rusia.
Grupul de lucru international pentru sanctiuni impotriva Rusiei – condus de Andriy Yermak, seful biroului presedintelui Ucrainei, si Michael McFaul, directorul Institutului de Studii Internationale Freeman Spogli (FSI) si fost consilier al presedintelui SUA privind securitatea nationala – si-a inceput activitatea in Ucraina. Grupul a invitat experti mondiali de top din diverse domenii pentru a lucra la viitoare pachete de sanctiuni impotriva Rusiei.
„Nimeni nu cunoaste economia Rusiei mai bine decat noi”, a declarat Vladyslav Vlasyuk, consilier al Biroului Presedintelui si secretar al Grupului International de Lucru pentru Sanctiunile Rusiei, pentru Kyiv Post.
Vlasyuk a spus ca, desi colaborarea Ucrainei cu partenerii sai este buna, fiecare tara are propria abordare a modului in care trebuie impuse sanctiuni. De exemplu, statele baltice sunt pentru cat mai multe sanctiuni stricte, in timp ce Germania e mult mai atenta la impactul sanctiunilor asupra economiei sale.
Recent, G7 si-a anuntat intentia de a impune restrictii asupra importului de diamante rusesti.
Functioneaza sanctiunile?
Avand in vedere acest efort coordonat, asteptarile erau ca economia Rusiei sa se prabuseasca. Nu a fost asa.
In martie 2022, Robin Brooks, economistul sef al Institutului International de Finante, a prezis ca PIB-ul Rusiei va „scadea cu 30% pana la sfarsitul anului 2022.”. Anul trecut, economia Rusiei a scazut doar cu 2,1%. Si in 2024, se asteapta o usoara crestere. Fondul Monetar International (FMI) a declarat ca economia Rusiei va creste cu 1,1% in 2024.
Acest lucru s-a intamplat din cauza cresterii pretului petrolului si a recuperarii veniturilor din surse de energie, care au redus presiunea asupra deficitului bugetar al Rusiei.
FMI a spus ca sanctiunile occidentale asupra exporturilor rusesti de titei au avut un efect mixt, petrolul rusesc inca se tranzactioneaza peste plafonul de pret de 60 de dolari stabilit de tarile G7.
Kremlinul sustine, de asemenea, in mod constant ca economia rusa este pe crestere: „Rusia traieste sub sanctiuni de zeci de ani si ne-am adaptat destul de bine”, a spus Dmitri Peskov.
Care este cu adevarat situatia economiei ruse?
In calitate de membru FMI, Rusia ar trebui sa prezinte date statistice exacte si de incredere. Cu toate acestea, intr-un comentariu pentru The Wall Street Journal, Petya Koeva Brooks, directorul adjunct al FMI pentru cercetare, a spus ca in prezent sunt mai putine date disponibile despre economia Rusiei.
La randul sau, presedintele Bancii Mondiale, David Malpass, a spus ca, in ciuda declaratiilor optimiste ale Kremlinului, realitatea este alta: „Poporul Rusiei este afectat masiv de invazia Rusiei in Ucraina.”
La nivel macro, Kremlinul se pregatise pentru razboi. Are rezerve financiare substantiale si continua sa creasca cheltuielile pentru aparare si razboi, in ciuda cresterii preturilor, a inflatiei si a scaderii rublei. In plus, Rusia si-a consolidat relatiile economice cu Beijingul, crescand importurile din China. De asemenea, Kremlinul a reusit sa ocoleasca sanctiunile occidentale privind vanzarea petrolului si chiar si-a crescut castigurile. Unii analisti sustin ca in 2022 si 2023 Rusia a castigat peste 382 de miliarde de dolari numai din vanzarile de petrol.
Cand Rusia a pierdut venituri semnificative din vanzarea de gaze naturale pe multe piete occidentale, s-a concentrat in schimb pe vanzarea catre tari care o putea ajuta sa evite sanctiunile - tari precum Turcia, China, tarile din Asia Centrala si Emiratele Arabe Unite.
Intre timp, din cauza inghetarii activelor rusesti in valoare de 300 de miliarde de dolari in SUA si Europa, Kremlinul este obligat sa cheltuiasca bani din Fondul sau National de Asistenta Sociala (NWF).
Multe companii straine au parasit piata rusa si continua sa faca acest lucru. Cei care continua sa faca afaceri cu Rusia sau mentin contacte cu Rusia sunt etichetati „sponsori internationali ai razboiului,”, ceea ce le afecteaza reputatia.
Agentia Nationala pentru Prevenirea Coruptiei (NACP) a creat o baza de date deschisa numita „Sponsori Internationali ai Razboiului”. Aceasta baza de date contine informatii despre companiile internationale care continua sa opereze sau sa faca afaceri cu Rusia.
Sanctiunile occidentale nu au dus la rezultatele dorite
Majoritatea bancilor ruse pastreaza accesul la SWIFT. Rusia poate folosi in continuare platforma pentru a efectua tranzactii internationale si a deconta plati transfrontaliere.
Rusia ocoleste plafonul pretului petrolului. Rusia vinde titei peste pretul plafonului G7 de 60 de dolari pe baril si isi muta 71% din petrol prin flota umbra.
Rusia a importat in prima jumatate a anului 2023, in valoare de peste 900 de milioane de dolari pe luna, tehnologie de lupta cu prioritate inalta, in ciuda controalelor la export asupra tehnologiei occidentale.
De aceea, Consiliul Atlantic si alte organizatii solicita Occidentului nu numai sa impuna sanctiuni, ci si sa monitorizeze respectarea acestora, sa se asigure ca nu exista nicio posibilitate de eludare – si sa se asigure ca acestea functioneaza.
Continuarea politicii de sanctiuni este, de asemenea, o mare provocare. Gasirea consensului si a sprijinului general pentru pachetele de sanctiuni in cadrul UE devine din ce in ce mai dificila. In plus, efectul fiecarui pachet de sanctiuni dureaza sase luni si trebuie reaprobat la fiecare sase luni.
Pe de alta parte, rusii cauta mereu modalitati de a se sustrage de la sanctiuni. Unii au facut deja recurs la Curtea UE. De exemplu, Aleksandr Pumpyansky, fiul oligarhului rus Dmitri Pumpyansky, care este actionar majoritar al companiei Pipe Metallurgical Company si al grupului Sinara, a obtinut ridicarea sanctiunilor. Din martie, Curtea UE a emis deja cinci hotarari privind anularea sanctiunilor.