Reprezentantii proiectului ucrainean „I Want to Live” („Vreau sa traiesc”), un hotline la care pot apela soldatii rusi care vor sa se predea, au facut un studiu sociologic cu prizonierii de razboi rusi aflati in custodia fortelor ucrainene. La studiu au participat 400 de prizonieri de razboi, care au raspuns la intrebari legate de experienta lor in armata rusa si pe frontul din Ucraina, potrivit publicatiei Meduza.io, transmite digi24.ro.
Rezultalele studiului arata ca soldatii rusi vad armata mai degraba ca pe o sursa de „stabilitate in viata”, iar cei mai multi dintre ei s-au declarat dezamagiti de comandantii lor, de ordinele primite si de dotari. Aproape jumatate dintre prizonierii chestionati s-au predat voluntar, ceea ce autorii sondajului considera ca „atesta moralul scazut al armatei ruse”.
Cei mai multi dintre prizonierii de razboi rusi care au participat la sondaj au varste cuprinse intre 26 si 50 de ani. 9,7% dintre ei intre 18 si 25 de ani; 5,7% au 51-55 de ani, iar 1,3% au 56-60 de ani.
La invazia rusa in Ucraina participa oameni din aproape toate regiunile Rusiei, precum si cei mobilizati din teritoriile ucrainene ocupate de Federatia Rusa, inclusiv din Crimeea, precum si luptatori ai asa-numitelor militii populare din autoproclamatele republici populare Donetk si Lugansk.
Cei mai multi dintre prizonierii de razboi (43,3%) provind din armata rusa, alti 26% au mentionat ca au servit in militia populara din Republica Populara Lugansk, 16,2% in militia populara din Republica Populara Donetk, 12,3% mercenari din grupul Wagner, iar 2,2% provin din Garda Nationala.
Doar 10,9% din totalul respondentilor au studii superioare. Cei mai multi dintre ei (57,7%) au absolvit o institutie de invatamant secundar specializat, iar 12,2% au absolvit doar noua clase.
33% dintre respondenti sunt casatoriti, 14% se afla intr-o relatie de concubinaj. In acelasi timp, aproape 40% dintre prizonierii de razboi au copii cu varsta sub 14 ani.
Ce-i mana pe rusi in lupta
Majoritatea respondentilor (59%) au ajuns in armata rusa dupa inceperea razboiului din Ucraina, pe 24 februarie 2022. Aproape o treime (30,9%) fusesera chemati in armata in 2022, dar inainte de 24 februarie. 10,1% au servit inainte de 2022.
Principalii factori care i-au motivat pe respondenti sa se inroleze in armata au fost „dorinta de stabilitate in viata” (54,8%) si „posibilitatea de avansare” (35,9%). 18,6% si, respectiv, 20,5% dintre respondenti si-au exprimat dorinta de a „castiga bani” servind in armata sau de „a fi impreuna cu camarazii lor”.
In acelasi timp, majoritatea prizonierilor de razboi au indicat ca dorinta de „a fi util Rusiei” (34%) sau militari profesionisti (78,8%) nu au fost printre motivele de a se inrola in armata rusa.
Doar 3,3% dintre respondenti au avut asteptarile indeplinite de serviciul militar. 51% au declarat o atitudine „neutra” fata de aceascta chestiune, in timp ce 45,7% au fost mai degraba dezamagiti. Marea majoritate a respondentilor (76,9%) a declarat ca nu ar fi continuat sa serveasca in armata daca nu ar fi fost razboiul din Ucraina.
Dezamagiti de comandantii lor
Doua treimi (38% - „da” si 28,4% - „mai degraba da”) dintre prizonierii de razboi rusi au declarat ca se tem sa nu fie raniti sau ucisi in timpul ostilitatilor. O cincime dintre respondenti au declarat ca au avut o atitudine neutra fata de aceasta problema, 13,6% au declarat ca nu au avut o astfel de teama (7,1% - „nu”, 6,5% - „mai degraba nu”).
Doua treimi dintre participantii la sondaj s-au declarat dezamagiti de calitatile personale ale comandantilor lor. Doar 1,3% au declarat ca le-au placut foarte mult calitatile personale ale comandamentilor. Aproape aceiasi respondenti au evaluat pozitiv calitatile profesionale ale comandantilor - 1,9% „foarte multumiti”, in vreme ce 59,7% s-au declarat „foarte nemultumiti” de acestea.
Mai mult de jumatate dintre respondenti, 56,9%, au fost nemultumiti de ordinele primite. In acelasi timp, aproape jumatate (48,7%) considera ca, in cazul unei retrageri, comandantii i-ar fi abandonat.
38,4% au declarat ca le „displace cu adevarat” armata rusa in ansamblu, alti 33,1% sunt neutri fata de armata Rusiei.
Atitudinea sistemului fata de personalul militar a fost apreciata de 52,9% dintre detinuti ca fiind „foarte antipatica”, doar 1,3% fiind multumiti de modul in care au fost tratati.
Un sfert dintre respondenti au acordat cea mai mica nota modului in care armata este dotata cu imbracaminte. 34,9% au fost neutri in aceasta privinta, iar 7,2% au fost complet multumiti de situatie.
Aproape aceeasi opinie a prizonierilor de razboi a fost distribuita in evaluarile privind furnizarea de munitie: 26% sunt complet nemultumiti, 29,2% au remarcat ca „mai degraba nu le place” modul in care li s-a furnizat munitia; 27,3% au exprimat o atitudine neutra; 7,1% sunt complet multumiti.
Aproape jumatate s-au predat voluntar
71,5% au evaluat negativ sprijinul din partea altor unitati din armata rusa sau au fost inclinati spre o astfel de opinie. Doar 6% sustin punctul de vedere opus.
Potrivit sondajului, principalele surse de informare in armata rusa sunt conversatiile cu colegii (90%) si apelurile acasa (42,7%). Militarii au avut incredere in aceleasi surse mai mult decat altii. La randul lor, doar 20% dintre respondenti au incredere in televiziune, iar putin peste o treime au incredere in informatiile oficiale de la comandament.
40,1% dintre respondenti s-au predat voluntar. Autorii sondajului considera ca astfel de date „atesta moralul scazut al armatei ruse”. Alti 58% au declarat ca au fost capturati impotriva vointei lor; 1,9% nu au raspuns la aceasta intrebare.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.