Deputatii rusi au adoptat miercuri o lege care ii ofera lui Vladimir Putin dreptul de a candida pentru doua noi mandate prezidentiale, ceea ce deschide calea pentru ramanerea sa la Kremlin pana in 2036, relateaza AFP, preluata de Agerpres. Initiativa a fost conceputa pentru a pune „legislatia electorala in acord cu noile norme ale Constitutiei”, dupa referendumul constitutional din vara lui 2020, cand rusii au votat ca Putin poate sa ramana la putere pana in 2036.

Un amendament votat la referendumul de anul trecut permite mentinerea la putere a presedintelui de 68 de ani, in contextul in care el ar fi trebuit, teoretic, sa se retraga la finalul mandatului sau actual, in 2024.

Limita de doua mandate consecutive va exista in continuare in Constitutie, dar „aceasta restrictie nu se aplica celor care ocupau postul de sef al statului inainte de intrarea in vigoare a amendamentelor aduse Constitutiei”, se arata in textul votat de deputati, care practic reseteaza de la zero numararea mandatelor lui Vladimir Putin.

Presedintele Rusiei va avea astfel dreptul sa candideze din nou la sefia statului.

Vladimir Putin conduce practic Rusia din 2000. Ajuns la putere in 2000, Putin s-a retras la sfarsitul celui de-al doilea mandat al sau, in 2008. El l-a instalat la Kremlin pe premierul sau de atunci, Dmitri Medvedev, iar Putin a preluat functia de premier, conducand in continuare Rusia.

Dupa un interludiu de patru ani, el a fost reales presedinte in 2012. Constitutia fusese modificata, iar mandatul prezidential a fost lungit de la 4 ani la 6 ani. El se afla acum in al doilea mandat consecutiv de sase ani, care se va incheia in 2024.

Casatoria heterosexuala, trecuta in Constitutie

Revizuirea votata in vara lui 2020 introduce de asemenea in Constitutie principii conservatoare sustinute de presedinte - credinta in Dumnezeu, casatoria doar intre barbat si femeie, educatia patriotica -, precum si garantii sociale, cum ar fi indexarea pensiilor.

Desfasurat timp de o saptamana din cauza pandemiei de coronavirus, referendumul, al carui rezultat nu lasa loc de vreo indoiala, s-a incheiat cu un vot categoric, de 77,92%, in favoarea modificarilor, la o rata de participare de 65%, conform datelor oficiale.

Opozantul Aleksei Navalnii a calificat acest referendum drept o „minciuna uriasa”, iar ONG-ul Golos, specializat in monitorizarea alegerilor, a spus ca a fost o incalcare „fara precedent” a suveranitatii poporului rus.

Sursa: Digi24.ro