Misterul disparitiei omului de Neanderthal continua sa framante comunitatea stintifica. Recent o echipa de cercetatori romani alaturi de colegi din SUA, Anglia, Germania si Austria, a participat la un studiu pe aceasta tema.
Concluziile au fost publicate si în revista Academiei Americane de Stiinta.
Omul de Neanderthal, subspecia umana cea mai apropiata de a noastra, a trait în Eurasia pentru aproximativ 350.000 de ani. Erau scunzi, dar mai solizi , adaptati sa traiasca în zone cu temperaturi mai scazute, foloseau focul si erau vânatori desavârsiti.
Disparitia lor definitiva acum 30.000 de ani a dat nastere la numeroase controverse. Au fost vehiculate mai multe teorii printre care chiar si aceea ca au fost exterminati treptat de homo sapiens.
Acum o echipa de cercetatori din mai multe tari printre care si România a ajuns la concluzia ca schimbarile bruste ale climei i-au fost fatale omului de Neanderthal. Specialistii români au analizat stalagmitele din mai multe pesteri de pe teritoriul tarii pentru a stabili acest lucru.
Dr. Virgil Draguşin, Institutul de Speologie “Emil Racovita” Bucuresti: “Am luat doua stalagmite din Muntii Rodnei Pestera Tauşoare si alta din Muntii Mehedinti si apoi am analizat izotpi stabili de oxygen si carbon care ne-au dat noua date depre variabilitatea climatica si variabilitatea mediului în general.”
Daniel Vereş, cercetator Academia Româna: “Datele noastre arata ca prin excelenta acesata petioada cel putin în Europa Estica a fost extrem de nefavorabila pentru supravietuirea omului de Neanderthal.”
Clima în urma cu 40.000 de ani a fost marcata de modificari bruste si extreme cu modificari de temperatura în unele parti ale Europei chiar si cu 10º C. Aceste schimbari sunt înregistrate în straturile subţiri de carbonat de calciu ale stalagmitelor din pesteri.
Cristian Ciobotorescu, presedinte Asociatia ” Sfinx” Garda: “Pot fi date importante identificate legate de cantitatea de apa care a plouat în zona respectiva, de unde au venit ploile, ce temperaturi a fost la suprafata în aceea perioada.”
Acesta este primul studiu de acest fel realizat pâna acum de cercetatorii români.