În Elveția are loc acum cel mai important eveniment pentru diplomația și economia globală. În centrul atenției sunt tensiunile transatlantice- disputa pentru Groenlanda, presiunile tarifare ale Statelor Unite și încercările Europei de a-și apăra suveranitatea și coeziunea în fața aliatului american. Marele absent de la Davos este Volodimir Zelenski. Deși subiectul Ucrainei este unul dintre cele mai importante-liderul de la Kiev a anulat tot ce avea planificat din cauza situației energetice din țară.
După cum anticipau experții, de la Davos încep să apară replici și dispute, într-un context geopolitic tot mai tensionat. Aflată în Elveția șefa Comisiei Europene a criticat amenințările tarifare propuse de SUA țărilor europene.
Ursula VON DER LEYEN, ȘEFA COMISIEI EUROPENE: „Când vine vorba de securitatea regiunii arctice, Europa este pe deplin angajată. Prin urmare, răspunsul nostru va fi neclintit, unit și proporțional. Dar dincolo de aceasta, trebuie să fim strategici în modul în care abordăm această problemă. Și de aceea lucrăm la un pachet de sprijin pentru securitatea în Arctica.”
În aceeași direcție, președintele Franței, Emmanuel Macron, care a apărut purtând ochelari de soare, după ce săptămâna trecută i s-a spart un vas de sânge la ochi, a avertizat că lumea „intră într-o perioadă fără reguli” și a acuzat Statele Unite că încearcă să subordoneze Europa prin presiuni economice și politice.
Emmanuel MACRON, PREȘEDINTELE FRANȚEI: „Este, de asemenea, o trecere către o lume fără reguli, în care dreptul internațional este călcat în picioare, iar singura lege care pare să conteze este cea a celui mai puternic, cu ambiții imperiale care reapar. Avem competiție din partea Statelor Unite, prin acorduri comerciale care subminează interesele noastre la export, cer concesii maxime și urmăresc deschis slăbirea și subordonarea Europei.”
Secretarul general al NATO i-a propus lui Trump, în mod neoficial, o alternativă la anexarea Groenlandei, scrie CNN, citând o sursă informată. Este vorba despre revizuirea acordului dintre Statele Unite și Danemarca privind apărarea Groenlandei, aflat în vigoare din 1951, precum și includerea în noul document a unor garanții care să limiteze sau chiar să blocheze investițiile chineze în economia Groenlandei. Într-un moment atât de tensionat, cel mai împăciuitor este președintele Finlandei.
Alexander STUBB, PREȘEDINTELE FINLANDEI: „Am o abordare foarte finlandeză: nu trebuie să te arunci imediat cu capul înainte. Uneori e util să încetinești, să mergi la saună, să te arunci în apă rece, iar apoi să cauți o soluție.”
Deși era așteptat la Forumul Economic Mondial, Volodimir Zelenski a anunțat că rămâne în țară pentru a coordona activitatea instituțiilor din cauza situației din sectorul energetic. Într-o discuție cu jurnaliștii, liderul ucrainean a venit cu o primă reacția cu privire la ideea omologului său american de a anexa Groenlanda.
Volodimir ZELENSKI PREȘEDINTELE UCRAINEI: „Eu respect foarte mult suveranitatea Danemarcii, integritatea sa teritorială și eu vreau ca America să asculte Europa și să fie totul pe cale diplomatică.”
Așadar, la Davos discuțiile gravitează în jurul Groenlandei și Ucrainei, cu Donald Trump în prim-plan. Potrivit publicației Bloomberg, la Davos va avea loc și ceremonia pentru semnarea cartei noului „Consiliu al Păcii”. Este o structură creată de administrația Trump, cu scopul declarat de a gestiona reconstrucția Fâșiei Gaza și de a acționa ca un organism global dedicat stabilității și păcii în zonele afectate de conflicte. Washingtonul a lansat invitații controversate către state autoritare precum Rusia sau Belarus. Franța, și ea invitată, a refuzat să participe la consiliu, iar Trump a venit imediat cu amenințări la adresa lui Macron.
Donald TRUMP, PREȘEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII: „E în regulă. Oricum, nimeni nu îl mai vrea pentru că foarte curând nu va mai fi în funcție. Dacă vor să fie dificili, pot să pun un tarif de 200% pe vinurile și șampaniile franceze și atunci se va alătura.”
Pe de altă parte, nici Zelenski nu s-a arătat încântat să participe și a spus că îi este greu să își imagineze participarea Ucrainei în aceeași structură cu Rusia și Belarus. Jurnaliștii americani scriu că unele țări și-au exprimat nemulțumirea față de maniera de funcționare a noii structuri. Nu a ajutat nici faptul că Trump ar solicita o taxă de un miliard de dolari, pentru cei care doresc un loc permanent în acest consiliu.