Statele Unite si Coreea de Nord au fost aproape de declansarea unui razboi atomic in timpul crizei din vara anului 2017, cand regimul de la Phenian a efectuat mai multe teste de lansare a unor rachete balistice. SUA au luat atunci in calcul inclusiv folosirea a 80 de arme nucleare impotriva Coreei de Nord. In acest sens, oficialii americani au revizuit doua planuri strategice: OPLAN 5027 - referitor la actiunile de urmat in cazul unei „schimbari de regim in Coreea de Nord”, respectiv OPLAN 5015 - destinat „decapitarii” regimului nord-coreean, se arata intr-un amplu material Washington Post.
Ziua de 29 august 2017 a picat intr-o marti. La ora 9:57 GMT, (5:57, ora Washingtonului), secretarul de stat american al Apararii din acel moment, John Mattis, a fost informat despre iminenta lansarii unei rachete balistice intercontinentale de catre Phenian. Mattis s-a conectat de urgenta de acasa la o tele-conferinta cu inaltii responsabili militari americani. „Suntem gata de tragere”, a fost informat. Mattis a urmarit apoi pe ecran traiectoria unei rachete care a trecut deasupra Japoniei si a cazut in cele din urma in ocean.
Respectiva scena, descrisa de jurnalistul american Bob Woodward in noua sa carte „Rage” despre administratia Donald Trump, avea sa se repete de mai multe ori in vara anului 2017. Secretarul de stat al Apararii Jim Mattis obisnuia, in acea perioada, sa doarma in trening, pentru a fi gata oricand sa participe, in caz de urgenta, la tele-conferintele strict secrete care se organizau de fiecare data cand o racheta nord-coreeana era sau urma sa fie lansata.
Mattis avea, de asemenea, un bec de alarma instalat in baie, care il avertiza in privinta vreunei lansari chiar si cand acesta se afla la dus, concomitent cu o alarma care suna in bucatarie si dormitor.
In acele zile, dincolo de limbajul de curtea scolii folosit de catre cei de doi lideri (Kim Jong Un il facea „dotard” pe Trump, in timp ce presedintele SUA il poreclise pe Kim drept „Little Rocket man”/„Micutul rachetist”, lumea s-a aflat intr-un real pericol de confruntare nucleara intre cele doua tari.
Racheta balistica interncontinentala nord-coreeana. Foto: Profimedia Images
La un moment dat, se arata in cartea lui Woodward, fortele aeriene ale SUA au simulat chiar un atac asupra Phenianului.
„Razboiul cu Phenianul a fost mai aproape decat va imaginati”, i-a spus Trump lui Woodward, in cadrul unui interviu. Trump a adaugat ca liderul nord-coreean era „cu totul hotarat sa plece la razboi cu Statele Unite”.
Conform jurnalistului american, chiar daca Mattis nu credea ca Trump va ordona un atac nuclear preventiv, principala sa sursa de ingrijorare o reprezenta liderul nord-coreean. Prin urmare, planurile SUA in cazul de conflict militar in peninsula coreeana „au fost sterse de praf si revizuite”.
„Centrul Strategic de Comanda din Omaha a acordat o mare atentie OPLAN 5027 - planul de actiune in cazul unei schimbari de regim in Coreea de Nord, prin care SUA ar fi putut reactiona in cazul unui atac (venit din partea Phenianului), prin folosirea a 80 de arme nucleare”, se arata intr-un fragment din cartea jurnalistului Washington Post. „Alt plan, destinat decapitarii regimului, intitulat OPLAN 5015, a fost si el actualizat”.
„Vei incinera cateva milioane de oameni”
Conform lui Woodward, Trump era ingrijorat de faptul ca doborarea unei rachete intercontinentale nord-coreene (indiferent daca ar fi avut sau nu incarcatura nucleara) ar fi putut provoca un atac nuclear total asupra Statelor Unite, informeaza The Drive.
Trump i-a delegat lui Mattis autoritatea de a lansa interceptori balistici conventionali pentru doborarea oricarei rachete lansate de Coreea de Nord care s-ar fi indreptat spre SUA, Coreea de Nord ori Japonia.
In cazul in care Phenianul ar fi lansat o racheta cu incarcatura nucleara, planul SUA prevedea lansarea a 80 de arme (rachete ori bombe) atomice asupra Coreei de Nord, pentru a impiedica astfel o a doua lansare.
Mattis a recunoscut, intr-un interviu acordat lui Woodward, ca „potentialul” de arme nucleare pe care SUA il avea la dispozitie era unul „real” si ar fi fost folosit in scop preventiv, pentru a impiedica o a doua lansare din partea Phenianului, indreptata impotriva Statelor Unite.
„Vei incinera cateva milioane de oameni”, si-ar fi spus atunci, pentru sine, James Mattis, conform lui Woodward. „Nimeni nu are dreptul sa omoare un milion de oameni, dar asta e decizia pe care a trebuit sa o infrunt”, a adaugat Mattis, care avea sa demisioneze din functia de sef al Pentagonului in 2018.
Tensiunile au mai scazut, dar arsenalul nuclear al Phenianului creste
In septembrie 2017, Coreea de Nord a efectuat cel de-al saselea (si ultimul, pana acum) test nuclear, sustinand ca dispozitivul testat a fost o bomba termonucleara. Ulterior, Phenianul a realizat mai multe teste cu rachetele balistice intercontinentale (capabile sa loveasca SUA) Hwasong-14 si Hwasong-15.
Chiar daca tensiunile dintre cele doua tari s-au mai redus, problema arsenalului nuclear al Phenianului ramane, in continuare, nerezolvata si o mare necunoscuta.
In plus, Coreea de Nord doreste sa-si dezvolte o flota de submarine nucleare, capabile sa lanseze rachete intercontinentale. Detectarea si distrugerea acestora ar deveni, astfel, mult mai greu de realizat de catre americani, fapt ce ar permite nord-coreenilor sa efectueze inclusiv „o a doua lansare”.
Caz in care planurile nucleare de contraatac ale SUA sa necesite mai mult de 80 de rachete nucleare.
Sursa: Digi24.ro