Două avize importante pentru reforma justiției din Republica Moldova. Comisia de la Veneția a analizat atât planurile autorităților de a extinde vettingul asupra magistraților din instanțele de fond, cât și modificările legislative adoptate în această primăvară de PAS privind numirea membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare. Experții europeni spun că extinderea vettingului trebuie justificată prin circumstanțe excepționale, însă consideră că schimbările operate de majoritatea parlamentară în procedura de numire a evaluatorilor internaționali nu contravin standardelor internaționale. Parlamentul a anunțat că va examina recomandările formulate de Comisia de la Veneția.
Comisia de la Veneția s-a pronunțat asupra planului autorităților de a extinde vettingul și asupra judecătorilor instanțelor de fond. Potrivit proiectului, până la sfârșitul anului 2027, și aceștia vor fi verificați din punctul de vedere al integrității financiare. Experții europeni spun însă că autoritățile nu au explicat suficient de clar de ce este necesară această extindere, chiar dacă admit că problema corupției rămâne una serioasă.
„(...) Comisia consideră că introducerea unei revizuiri retrospective consolidate a integrității financiare de către un organ extern de vetting, care aplică standarde de vetting, este incompatibilă cu scopul și cadrul evaluării performanței și nu poate fi remediată prin ajustări în cadrul acestui cadru”, se arată în avizul Comisie de la Veneția
Comisia de la Veneția critică și modul în care ar urma să fie evaluați judecătorii. Experții consideră că simpla clasificare a acestora ca integri sau neintegri nu este suficientă și recomandă o evaluare mai amplă, care să țină cont de toate aspectele relevante ale activității lor. Totodată, experții europeni consideră că instituția responsabilă de evaluarea performanței judecătorilor trebuie să aibă mai multă libertate de a verifica concluziile comisiei de vetting și să nu se bazeze exclusiv pe acestea.Comisia de la Veneția consideră că proiectul nu precizează suficient de clar ce se întâmplă cu judecătorii care nu trec evaluarea de integritate și nu le oferă aceleași garanții procedurale ca în actualul proces de vetting.
Directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, spune că mesajul principal al Comisiei de la Veneția este că proiectul reprezintă, de fapt, un proces de vetting și nu o simplă evaluare a performanței judecătorilor.
Ilie CHIRTOACĂ, DIRECTORUL CENTRULUI DE RESURSE JURIDICE: „De fapt, Comisia de la Veneția, și cred că asta este recomandarea de bază, este că proiectul în sine înseamnă un veting autentic, nu doar o evaluare a performanțelor judecătorilor. Cu alte cuvinte, comisia a spus că dacă vreți să faceți vetting, așa și trebuie să se numească proiectul și trebuie să includă anumite garanții. Pentru că acum mecanismul e un pic neclar, el nu prevede ce se întâmplă în cazul în care persoana ieșuiază să treacă această evaluare a integrității.”
Ministrul Justiției spune că recomandările Comisiei de la Veneția vor fi examinate în continuare împreună cu instituțiile implicate în reforma justiției, iar consultările pe marginea avizului vor continua.
Vladislav COJUHARI, MINSITRUL JUSTIȚIEI: „În scurt timp, reunirea acelei platforme pe care am instituit-o pe 16 ianuarie 2026, unde vom discuta toate aceste propuneri, alături de Consiliul Superior al Magistraturii, Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și, evident, Comisia de Evaluare Externă a judecătorilor. Pentru că aceste lucruri trebuie discutate într-un dialog constructiv. Imediat cum vom avea decizia finală, vom ieși din nou cu un comunicat.”
În cel de-al doilea aviz, Comisia de la Veneția a examinat modificările prin care pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de vetting a fost redus de la 61 la 51 de voturi. Experții europeni au concluzionat că această schimbare nu contravine standardelor internaționale, având în vedere caracterul temporar al măsurii și necesitatea finalizării procesului de vetting până la sfârșitul anului 2026.
Modificarea legii a venit după ce PAS nu a reușit să adune cele 61 de voturi necesare pentru numirea lui Herman von Hebel ca membru internațional al Comisiei de evaluare a procurorilor, candidatura sa fiind respinsă de o coaliție a întregii opoziții. Ulterior, majoritatea parlamentară a schimbat procedura, iar candidatul a fost numit la un nou vot, pentru care au fost suficiente 51 de voturi.