Doua romance cu sufletul cat cerul, cu initiativa si pasiune, nu au putut sa stea deoparte cand si-au vazut semenii suferind, nedreptatiti si ignorati.
Oana Gheorghiu si Carmen Uscatu construiesc primul spital din România pentru copiii bolnavi de cancer, din banii donati de români.
Constructia se ridica acum si este o dovada uriasa de solidaritate. Peste 200.000 de români au donat si sunt fondatorii acestei cladiri si salvatori ai vietilor care vor fi ocrotite aici.
Constructia este însa si o palma peste obrazul guvernantilor, care nu au fost în stare sa construiasca un spital. Asta desi avem la dispozitie fonduri europene si nu le folosim si, desi în tara noastra, an de an, mor prea usor, prea repede, copii care în tari civilizate sunt salvati.
Alex Dima a fost si va mai fi pe santierul spitalului, un proiect pentru o viata, pentru vieti.
Bucuresti, santierul primului spital de oncologie pediatrica din România. Vizibil emotionate, printre peretii de beton, Carmen si Oana privesc cu uimire la forma pe care începe sa o capete constructia.
Acest spital este visul lor si este prima data când cele doua doamne patrund în maruntaiele viitoarei cladiri, locul în care îsi vor gasi alinare copii loviti de boli cu nume complicate. La subsol, deja au fost contruite primele buncare de radioterapie pentru copii din România, iar cladirea se înalta pe zi ce trece. O constructie pornita în anul centenarului din banii romanilor care au sarit în ajutorul unor micuti nevinovati.
În cladirea de lânga, la etajul 5 este sectia de oncologie pediatrica. Aici, în saloane mici, înghesuiti îsi duc batalia nedreapta 30 de copii, iar la capatâiul lor stau tot atâtia parinti.
Revoltator este faptul ca toate aceste suflete greu încercate au acces la doar doua toalete si doua dusuri. Nu exista spatii de joaca, iar peretii cladirii sunt captusiti cu scoci. Atât poate statul roman sa ofere. Asa ca Oana si Carmen s-au pornit sa faca un spital.
Asa va arata. Va avea peste doua sute paturi, dusuri si toalete în fiecare salon, camere sterile, sali de operatii, spatii de joaca si un cinematograf, un loc de poveste. Raluca Soaita a dat forma acestei poveste.
Acum noua cladire a ajuns la etajul unu. Acest loc s-a nascut din nevoia de a oferi conditii micutilor pacienti conditii pe care spitalele noastre nu le ofera.
Povestea Oanei si a lui Carmen porneste tot de la o umilinta. Acum 9 ani, au primit un mail de la o mama care cerea ajutor. Fiul ei se stingea pentru ca statul român era nepasator.
“Un baiat de 17 ani avea leucemie, iar ea încerca sa strânga 150 de mii de euro sa plece la tratament în strainatate. Si am primit mailul asta si mi s-a parut foarte greu prin ce trece femeia asta. Singurul ei copil”, spune Oana.
S-au pus pe cautat si au aflat ca exista un ordin al Ministerului Sanatatii care prevedea ca bolnavii care nu pot fi tratati aici aveau dreptul la tratament în strainatate, ordinul 50.
Documentul nu prevedea însa un termen clar în care dosarele pot fi aproabate sau respinse. Al lui Dragos zacea de doua luni pe masa functionarilor publici pentru ca nu se gasise un sofer care sa-l duca de la o institutie la alta, iar angajatii statului, oameni care au datoria sa salveze vieti, erau nepasatori.
Au organizat un miting pentru Dragos în fata Guvernului. Si pentru asta au avut de depasit multe bariere, multa biocratie. Dar nu s-au lasat.
În urma protestului dosarul a fost aprobat si Dragos a plecat la tratament în strainatate.
Din pacate, pentru Dragos plecarea a venit prea târziu. S-a stins la scurt timp dupa ce a ajuns în strainatate. Oana si Carmen nu s-au descurajat. Au înfiintat o asociatie si au pornit o adevarata lupta cu autoritatile pentru oamenii aflati în necaz, iar Stirile ProTV le-au fost alaturi înca de la început. Ele stiu prea bine ce înseamna suferinta. La sfârsitul anilor 1990, cu doua zile înainte sa devina mireasa, Carmen avea sa piarda tot.
Carmen: “Mergeam cu prietenul meu spre Iasi, ploua îngrozitor,
am avut fenomentul de acvaplanare si am intrat într-un copac. Au murit amândoi, eu am supravietuit”.
A urmat o perioada lunga de suferinta prin spitale si de nenumarate ori a fost la un pas de moarte. A învins de fiecare data. Acolo în spital l-a cunoscut Marius, medic rezident. S-au casatorit mai târziu. Si Oana stie ce înseamna sa suferi. Si-a pierdut tatal într-un accident de munca. Atunci a înteles ca în astfel de momente e important sa nu fii singur.
Acum 9 ani, când au început sa lupte pentru drepturile pacientilor, Carmen era brand manager într-o firma de medicamente, iar Oana director într-o companie de transporturi.
Si-au abandonat joburile si s-au aruncat în acest batalie cu totul. Familia le-a fost alaturi, iar Alex, fiul Oanei si Alexia, fiica lui Carmen, au crescut odata cu asociatia care a investit pâna acum mai bine de 10 milioane de euro în spitalele din România, bani adunati din donatii.
Cristian Scurtu, sef sectie Oncologie Spitalul Marie Curie: “Pentru noi sunt salvare.”
La Timisoara, au refacut întreaga clinica de oncologie pediatriaca, la Fundeni au construit zece camere sterile si laboratoare, la Spitalul Universitar au renovat sectia de hematologie si au creat un compartiment de transplant de celule stem, la Spitalul Elias au renovat sectia de oncologie adulti, la Brasov sectia de oncologie pediatrica si sectia de boli rare. Si lista de realizari este lunga. Realizari pe care, într-o tara normala, ar fi trebuit sa le faca statul.
Pentru autoritati si functionarii statului sunt un ghimpe în coasta. Se lupta pentru schimbarea legilor si pentru ca banii nostri, ai tuturor, sa nu mai fie tocati aiurea.
Acum, santierul de la Marie Curie le ocupa tot timpul. Dau telefoane, organizeaza evenimente, aduna în jurul lor oameni pentru a strânge bani.
Aduna banii cu târâita. Si asta în conditiile în care exista fonduri europene pentru spitale, dar guvernantii nostri nu le acceseaza. Acesta e si motivul pentru care acum vor sa-i reclame pe politicienii de la putere.
Alearga dintr-o întâlnire în alta, discuta cu arhitecti si finantatori, stau cu ochii pe constructori, spun mai departe povestea lor pentru a-i convinge si pe altii sa se implice.
Au în spatele lor o familie frumoasa. Alex si Alexia au crescut si privesc mândri la mamele lor, asa cum privesc si tatii lor.
Pâna acum, pentru Spitalul de oncologie de la Marie Curie s-au strâns peste 10 milioane de euro. Peste 1500 de sponsori si peste 200 de mii de romani au donat pentru a ridica acest loc.
″Stii ce mi se pare mie extraordinar în povestea asta? Ca niste sute de mii de oameni au venit alaturi de noi. Si îmi aduc aminte de o situatia asta foarte clara: descarcam caramizi din mâna în mâna...si pentru mine asta înseamna comunitate. Caramida aia pe care o pui...îmi vine sa plâng...asa vad eu spitalul asta. Niste sute mii de oameni care pun acolo caramizi, mi se pare cel mai extraordinar lucru”.
Spitalul capata forme. Se ridica. Aici îsi vor gasi alinare, în conditii civilizate, demne de secolul 21, copii nevinovati, vor fi salvate vieti. Pentru a ridica acest loc e nevoie de sustinere în continuare, e nevoie de noi toti.
Carmen Uscatu si Oana Gheorghiu sunt romani de o suta, doi oameni care în anul Centenarului ne arata ca daca ai vointa, îndraznesti si te lupti, razbesti. În ajutorul lor a sarit o mare de oameni, de romani, care ajuta, dovada ca împreuna suntem o forta. O forta care acum construieste un spital.
Afla cum poti ajuta pe www.bursadefericire.ro. Ajuta cu 4 euro/luna. Trimite SMS la 8864 cu textul “SPITAL” Afla cum poti ajuta la numarul 0729.999.777