Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a facut marti elogiul aliantei dintre Turcia si Azerbaidjan, in timpul unei vizite in aceasta fosta republica sovietica din Caucaz, dupa realegerea sa la conducerea statului turc, informeaza AFP, scrie agerpres.ro.
Turcia si Azerbaidjanul sunt "doua state, o singura natiune", a declarat Erdogan, reluand un slogan ce ilustreaza apropierea istorica dintre cele doua tari.
"Si noi vom continua pe acest drum in mod hotarat", a adaugat Erdogan in timpul unei conferinte de presa alaturi de omologul sau azer Ilham Aliev.
Erdogan si Aliev au afirmat ca isi vor spori eforturile pentru a deschide un coridor terestru care sa lege Turcia de principalul teritoriu al Azerbaidjanului via Armenia, un proiect vechi si complex.
"Deschiderea coridorului Zangezur este inevitabila. Cu cat mai repede, cu atat mai bine. Ne vom spori eforturile in acest sens", a declarat Aliev.
Acest culoar "va fi important pentru a intari relatiile dintre Turcia si Azerbaidjan", a subliniat la randul sau Erdogan.
Semn al aliantei dintre cele doua tari, Turcia livreaza drone Azerbaidjanului care i-au permis acestuia sa castige in 2020 un razboi contra Armeniei in 2020, pentru control asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.
Evocand acest razboi, Aliev a afirmat ca decenii de "negocieri au esuat sa aduca rezultate, insa forta noastra a reusit". Baku si Ankara "isi vor intari forta in lume si in regiune", a afirmat el.
Razboiul dintre Armenia si Azerbaidjan s-a soldat in toamna lui 2020 cu un armistitiu semnat cu medierea Rusiei, Baku recucerind importante teritorii aflate sub controlul separatistilor armeni.
De atunci, Armenia si Azerbaidjan negociaza un tratat de pace, insa situatia ramane tensionata, cu ciocniri regulate la frontiera.
Dupa acest razboi, Turcia cauta de asemenea sa aplaneze tensiunile cu Erevanul. Prim-ministrul armean Nikol Pasinian a asistat astfel la ceremonia de investire a lui Erdogan, reales la sfarsitul lui mai.
Relatiile dintre Turcia si Armenia raman unele tensionate din cauza masacrelor impotriva armenilor comise in timpul primului Razboi Mondial in Imperiul Otoman, masacre pe care Erevanul si numeroase tari le considera genocid, termen respins de Ankara.
Genocidul armean este recunoscut de circa 30 de tari si de comunitatea istoricilor. Potrivit estimarilor, pana la 1,5 milioane de armeni au fost ucisi in timpul Primului Razboi Mondial de trupele Imperiului Otoman, a carui succesoare este Turcia.