Negocierile dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, au eșuat după 21 de ore de discuții intense. Părțile nu au ajuns la un acord. Washingtonul susține că a prezentat o ofertă finală și linii roșii clare, însă Teheranul a refuzat condițiile. Iranienii acuză cereri excesive din partea americanilor. Principalele blocaje au fost programul nuclear, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și deblocarea fondurilor iraniene, puncte asupra cărora nu s-a găsit niciun compromis. Analiștii spun că eșecul era aproape inevitabil, deoarece cele două părți au venit la negocieri cu obiective complet diferite și fără încredere reciprocă.

21 de ore de negocieri - în tot acest timp numeroasa delegație americană a stat față în față cu reprezentanții Iranului, avându-i la mijloc pe Pakistanezi. Discuțiile, însă, s-au terminat cu un eșec. Dialogul a fost descris de presa internațională drept serios și direct fiind considerate unele dintre cele mai importante contacte diplomatice dintre cele două părți din ultimii ani.

JD VANCE, VICEPREȘEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII: „Partea proastă este că nu am ajuns la un acord și cred că aceasta este o veste proastă pentru Iran mult mai mult decât este pentru Statele Unite ale Americii. Așadar, ne întoarcem în Statele Unite fără să fi ajuns la un acord.”

Vicepreședintele american JD Vance a anunțat că delegația Statelor Unite a prezentat clar condițiile și liniile sale roșii.

JD VANCE, VICEPREȘEDINTELE STATELOR UNITE ALE AMERICII: „Dar faptul simplu este că trebuie să vedem un angajament afirmativ că nu vor căuta o armă nucleară și nu vor căuta instrumentele care le-ar permite să obțină rapid o armă nucleară. Dar întrebarea simplă este: vedem un angajament fundamental de voință din partea iranienilor de a nu dezvolta o armă nucleară, nu doar acum, nu doar peste doi ani, ci pe termen lung? Nu am văzut asta încă. Sperăm că o vom vedea.”

La rândul său, Iranul a acuzat Statele Unite că au venit la negocieri cu cereri excesive și nerealiste. Oficialii de la Teheran au confirmat că discuțiile s-au încheiat fără un acord, dar au subliniat că dialogul nu este închis și că schimburile vor continua la nivel tehnic. Presa internațională, inclusiv publicații precum Axios, CNN sau Financial Times, notează că, deși atmosfera discuțiilor a fost calmă și constructivă, diferențele dintre cele două părți au fost prea mari pentru a fi depășite. Practic, Washingtonul și Teheranul nu au negociat același tip de acord: americanii au insistat pe o de-escaladare rapidă și pe limitarea programului nuclear, în timp ce Iranul a cerut ridicarea sancțiunilor și garanții mai largi privind poziția sa în regiune.

Wes STREETING, ANALIST POLITIC: „Este evident dezamăgitor că nu am văzut încă un progres în negocieri și un sfârșit sustenabil al acestui război din Iran. Și, evident, când te uiți la impactul războiului din Iran asupra acestei țări și asupra altor țări din lume, care nu au nicio legătură cu acest război, este în interesul tuturor să existe un progres și un sfârșit al acestui război.”

În centrul blocajului s-au aflat câteva puncte-cheie. Statele Unite au cerut limitarea drastică a programului nuclear iranian și transferul stocurilor de uraniu îmbogățit, în timp ce Iranul a insistat asupra dreptului său de a continua îmbogățirea uraniului. Un alt punct major de dispută a fost Strâmtoarea Ormuz, unde Washingtonul a cerut redeschiderea imediată pentru transportul maritim, iar Teheranul a condiționat acest lucru de un acord final. La acestea s-au adăugat și divergențele legate de sancțiuni și deblocarea fondurilor iraniene. 

Teheranul a cerut acces la activele înghețate și compensații pentru pagubele provocate de atacuri, în timp ce Statele Unite au refuzat să includă aceste cereri în acordul propus. Analiștii spun că eșecul negocierilor era, într-o anumită măsură, previzibil. Lipsa de încredere, pozițiile rigide și contextul militar tensionat au făcut aproape imposibil un compromis. În plus, fiecare parte a intrat în negocieri cu percepția că se află într-o poziție de forță, ceea ce a redus și mai mult disponibilitatea pentru concesii. 

În aceste condiții, scenariile rămân deschise. Unii experți avertizează asupra riscului unei escaladări, în condițiile în care armistițiul este fragil, iar presiunea militară ar putea crește. Alții consideră că negocierile vor continua, însă într-un ritm mai lent și la nivel tehnic, fără perspective imediate pentru un acord.