Armenia i-a cerut presedintelui francez, Emmanuel Macron, sa prezideze negocierile de pace cu Azerbaidjanul, intr-un nou gest de contestare a influentei Rusiei in randul aliatilor sai regionali, pe fondul evolutiei razboiului din Ucraina. Anuntul Armeniei a venit imediat dupa un summit al Rusiei cu cinci foste state sovietice calificat drept „dezastruos” de The Guardian.
In timpul traditionalei fotografii de „familie” a liderilor tarilor din Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), care a avut loc miercuri la Erevan, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, s-a indepartat vizibil de Vladimir Putin, care se afla in stanga sa.
Pashinyan a refuzat apoi sa semneze declaratia summitului, in timp ce a criticat recentele esecuri ale Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), care reuneste Armenia, Belarus, Kazahstan, Kargazstan si Tadjikistan intr-un acord de aparare reciproca.
El si-a exprimat frustrarea fata de lipsa unui raspuns la cererea sa oficiala ca OTSC sa intervina in numele Armeniei, dupa ce tara sa a fost atacata din nou de la granita cu Azerbaidjanul in septembrie.
Armenia si Azerbaidjanul se afla de trei decenii intr-un conflict intermitent in legatura cu Nagorno-Karabah, o enclava recunoscuta la nivel international ca parte a Azerbaidjanului, dar controlata in mare parte de populatia majoritara de etnie armeana.
In urma celei mai recente izbucniri de violente din septembrie, care a costat viata a 207 soldati armeni si 80 de soldati azeri, pe retelele de socializare au aparut imagini macabre cu presupuse crime de razboi, inclusiv cea a unei femei soldat armean dezbracata, cu picioarele taiate, cu ochii scosi si cu un deget taiat in gura.
„Este deprimant faptul ca apartenenta Armeniei la CSTO nu a descurajat Azerbaidjanul de la actiunile agresive”, declarase Pashinyan la reuniunea din capitala armeana.
Vineri a iesit la iveala faptul ca Pashinyan a solicitat implicarea Frantei pentru a media in cadrul actualului armistitiu fragil, discutiile fiind programate sa aiba loc pe 7 decembrie la Bruxelles.
In replica, presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat ca anuleaza summitul deoarece nu poate accepta o mediere franceza, acuzandu-l pe Macron de o „pozitie anti-Azerbaidjan”.
El a declarat: „Este clar ca, in aceste circumstante, cu aceasta atitudine, Franta nu poate fi parte a procesului de pace dintre Azerbaidjan si Armenia”.
Intrebat despre comentariile lui Aliyev, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri ca Moscova – care a desfasurat 5.000 de casti albe in regiune in 2020 – este pregatita sa ajute la medierea unor noi acorduri.
Tom de Waal, membru senior al thinktank-ului Carnegie Europe, specializat in Europa de Est si in regiunea Caucazului, a declarat ca optica daunatoare a summitului pentru Putin a evidentiat fragilitatea tot mai mare a influentei Rusiei asupra vecinilor sai imediati, institutiile prin care Kremlinul isi afirma puterea soft power esuand, iar adevarata forta a puterii sale hard power fiind expusa in Ucraina.
El a spus: „Face parte dintr-o tendinta generala in care rusii inca mai au aceasta mostenire sovietica de a-si vedea vecinii ca pe un fel de parteneri juniori care le sunt datori, dar care sunt tari suverane. OTSC ar trebui sa fie o organizatie defensiva, dar in ceea ce priveste Armenia, aceasta nu si-a respectat obligatiile.”
Criticile Armeniei urmeaza comentariilor presedintelui Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokaev, la Adunarea Generala a ONU din septembrie, in timpul carora a criticat implicit razboiul Rusiei din Ucraina.
Emil Avdaliani, profesor la Universitatea Europeana din Tblisi, Georgia, si director de studii privind Orientul Mijlociu la thinktank-ul Geocase, a declarat ca Armenia incearca sa isi diversifice relatiile externe in lumina slabiciunii Rusiei.
El a spus: „Dependenta de Rusia este mortala, asa ca Erevanul cauta o apropiere de Turcia, legaturi mai stranse cu UE, Iran si China. Acest lucru este rezultatul abordarii fara entuziasm a Moscovei fata de Armenia si, mai ales, al pozitiei tot mai slabe a Rusiei in Caucazul de Sud, ca urmare a razboiului sau din ce in ce mai nereusit din Ucraina.”
In marja summitului CSTO, protestatarii armeni au cerut Rusiei sa paraseasca Ucraina.
„Protestele indica o schimbare in perceptia Armeniei fata de Rusia”, a declarat Avdaliani. „Lipsa sa de fiabilitate ca aliat a devenit palpabila. Sentimentele anti-rusesti au fost intotdeauna prezente in randul elitelor politice din Armenia, dar acum se transforma in resentimente”.
„Protestele au fost in beneficiul lui Pashinyan, deoarece i-au permis sa arate ca Armenia are nevoie de garantii concrete si nu doar de promisiuni goale. Acest lucru nu inseamna ca Armenia se va retrage din OTSC, ci doar ca Erevanul incearca sa influenteze dinamica negativa din cadrul gruparii.”