Inca de cand s-a anuntat oficial ca americanii vor parasi Afganistan, comerciantii au fost primii care au simtit-o pe pielea lor. Clientii lor erau din ce in ce mai putini, iar faptul ca au aparut talhari pe sosele, i-a facut sa-si inchida micile afaceri. Mai mult, cei care veneau de la mare departare pentru a vinde vaci si oi, de exemplu, au fost nevoiti sa plateasca diferite taxe catre talibani, ceea ce le-a subtiat mult profitul. In piata din Kabul, de exemplu, erau mai multi vanzatori decat cumparatori.

Impactul retragerii trupelor americane nu a fost nicaieri mai evident decat in economiile oraselor care au profitat de comertul asociat cu bazele militare americane din apropiere, precum Bagram si Kabul.

Multi ani, Bagram, care se afla in estul provinciei Parwan, a profitat de oportunitatile economice regionale. La inceputul lunii august era deja ca un oras fantoma. Magazinele, care odata au fost pline cu produse electronice straine si alte produse importate, erau goale. Majoritatea celor care detineau magazinele in perioada de boom au inchis afacerile ori s-au relocat in alta parte.

Unul dintre cei care detinea un magazin in Bagram declara sub anonimat: "Au venit in tara noastra, au distrus totul, iar acum au plecat fara niciun cuvant", potrivit Nikkei Asia.

Magazinul sau, plin cu bunuri americane precum bocanci, haine la mana a doua, cosmetice expirate si baterii "se umple de praf". "Obisnuiam sa fac cel putin 5.000 afghanis (62 dolari) pe zi, dar acum abia fac 500 afghanis (6 dolari)."

Negustorul de 20 de ani spune ca avea vise mari. Voia sa mearga la facultate si isi dorea un loc de munca decent in oras.

"Nu stiu ce sa mai fac. Nu mai avem asa de multi clienti acum. Situatia securitatii se deterioreaza de la o zi la alta. Chiar si asa, as prefera sa traiesc cu jumatate de paine decat sa-mi doresc ca americanii sa revina", spunea el.

Conform guvernatorului districtului, Lala Shirin Darwesh Roufi, plecarea SUA are impact asupra fiecarei case in Bagram.

"Retragerea nu este rea doar pentru Bagram, dar si pentru economie", spunea el.

Roufi sustine ca aeroportul Bagram a "dat de munca" la 30.000 de afgani din zona. Potrivit acestuia, Bagram reprezita o locatie strategica din punct de vedere economic, politic si militar.

Punctele de control talibane s-au inmultit in toata tara de cand SUA a inceput retragerea trupelor, ceea ce a facut dificila deplasarea si legaturile dintre cumparatori si vanzatori.

Numarul clientilor a scazut chiar de la anuntul retragerii americanilor.

Un antreprenor care se ocupa cu vanzarea si cumpararea de fier vechi, povestea ca odata cu extinderea talibanilor de-a lungul tarii, oamenii s-au temut sa mai vina la Bagram sa caute ce au nevoie pentru propriile afaceri.

"De asemenea, a crescut numarul de jafuri si furturi pe autostrazi", spunea el.

Efectele s-au revarsat si supra sarbatorii Eid-al-Adha. Vanzarile de oi si vaci au scazut cu 10-20% fata de nivelurile normale, povestea un localnic.

Amanullah, un fermier de 46 de ani, a calatorit din districtul Rustaq al Takhar, care se invecineaza cu Badakhstan si Tadjikistan pentru a-si vinde animalele la o piata improvizata din Kabul. El nu a castigat nimic in Kabul.

"Am cumparat 40 de vaci si 60 de oi din Takhar pentru a le vine in Kabul. Nu am facut niciun profit pentru ca a trebuit sa platesc 200 afganis/animal catre talibani", povestea el.

Abdul Himmat, care muncea la Ministerul Minelor si Petrolului a fost la piata pentru a cumpara o oaie si a constatat ca erau mai multi vanzatori decat cumparatori anul acesta.

Nemaifiind securitate, cumparatorii nu pot veni sa cumpere animalele pe care le doresc. Afacerile erau la pamant, la inceputul lunii, pentru ca soselele nu mai erau sigure, din cauza talharilor.

Situatia a dus la un exod al muncitorilor, conform lui Nihar Ranjan Das, un fost oficial al Consiliului Indian al Afacerilor Mondiale.

O preluare completa a tarii de catre talibani duce la situatia in care jumatate din forta de munca sa dispara "in special pentru ca nu vor lasa femeile sa munceasca", spune Ranjan Das.

"Companiile din Emiratele Arabe Unite cu operatiuni in Afganistan s-ar putea sa nu sufere prea mult. Talibanii ar putea sa le sprijine", potrivit lui Das.

Economia din Afganistan a fost dependenta de ajutor extern cu venituri interne suficiente pentru a finanta doar jumatate din cheltuielile bugetate, conform Bancii Mondiale.

Inainte ca talibanii sa preia puterea, pentru sustinea dezvoltarii si reformelor din Afganistan au promise 12 miliarde dolari sub forma de granturi civile in perioada 2021 – 2024 la conferinta de la Geneva din noiembrie 2020. Este putin probabil ca banii acestia sa mai ajunga pana nu revine increderea in privinta securitatii, politicii, reformelor economice si masurilor anti-coruptie.

Economia a crescut cu o medie de 9,4% pe an intre 2003-2012, iar apoi a scazut la circa 2,5% pe an intre 2015 – 2020.

Inflatia era estimata pentru finalul acestui an la 5,8%. Totusi, odata cu caderea guvernului, este de asteptat ca preturile la mancare sa creasca pe masura ce granitele tarilor vecine sunt inchise si cumparaturile de panica vor duce la crestere suplimentara.

China, Rusia si Pakistan ar putea juca un rol in privinta investitiilor din tara, conform The National News.

"Investitiile straine in Afganistan raman probabil la nivel minim pana cand va exista un noi guvern si daca este dominat de talibani, atunci sursele acestor investitii probabil vor fi China si Rusia", spune Hasnain Malik, analist la Tellimer Research in Dubai.

"Afacerile noastre au fost drastic afectate in ultima luna si am fost nevoiti sa oprim operatiunile temporar", spune Abdul Momin, presedinte executiv al Momin Group, o companie cu sediul in Dubai care produce si comercializeaza ulei comestibil, pe langa distributia de produse electronice si zahar, conform The National News.

Framantarile politice si preocuparile legate de securitate ar putea afecta activitatea economica in continuare, pe masura ce ambasadele, ONG-urile si alte entitati implicate in reconstructie isi muta personalul.

Avutia minerala a Afganistanului este estimata la 1 trilion de dolari, fiind vorba despre aur, cupru, cobalt si alte metale.

Sursa: