Alegatorii elvetieni, chemati duminica la referendum, par sa aprobe masiv propunerile de introducere a unui impozit minim global pentru companii si o lege care vizeaza reducerea utilizarii combustibililor fosili si atingerea nivelului zero de emisii pana in 2050, potrivit proiectiilor realizate duminica de postul public de televiziune SRF, relateaza Reuters si AFP, transmite hotnews.ro.
Proiectiile, bazate pe numarul de voturi numarate, au aratat ca 88% dintre cei care au votat la referendumul national de duminica sustin cresterea impozitului pe afaceri la rata minima globala de 15%, in timp ce nivelul actual in Elvetia este de 11%. De asemenea, 55% dintre alegatori au sustinut legea privind clima.
Rezultatele finale ale votului sunt asteptate duminica seara.
In 2021, Elvetia s-a alaturat celor aproape 140 de tari care au aderat la acordul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) pentru a stabili o rata minima de impozitare pentru marile companii, o masura menita sa limiteze practica de a transfera profiturile in tari cu taxe scazute. Dar chiar si cu aceasta majorare, Elvetia va avea in continuare unul dintre cele mai scazute niveluri de impozitare a societatilor comerciale din lume, iar propunerea, care se estimeaza ca va aduce venituri suplimentare de 2,5 miliarde de franci elvetieni (2,80 miliarde de dolari) pe an, a fost sustinuta de grupurile de afaceri, de majoritatea partidelor politice si de publicul larg.
In Elvetia se afla birourile si sediile centrale a aproximativ 2.000 de companii straine, inclusiv Google, precum si 200 de multinationale elvetiene, intre care Nestle. Desi toate vot fi afectate, grupurile de afaceri au salutat gradul mai mare de certitudine pe care l-ar aduce noua taxa, chiar daca Elvetia pierde o parte din renumele sau de tara cu impozitare redusa. "Nici o alta tara nu va avea taxe mai mici. Vrem ca veniturile fiscale suplimentare sa ramana in tara si sa fie folosite pentru a imbunatati atractivitatea acesteia pentru intreprinderi", a declarat Christian Frey de la Economiesuisse, un grup de lobby.
Polemici in tara care risca sa ramana fara ghetari
Elvetienii au votat duminica, cu o larga majoritate, in favoarea neutralitatii emisiilor de dioxid de carbon pana in 2050, intr-o tara alpina in care moartea preconizata a ghetarilor sai emblematici intruchipeaza ravagiile provocate de schimbarile climatice. Legea privind clima, modificata dupa ce a fost respinsa initial in 2021 ca fiind prea costisitoare, a starnit in schimb mai multa polemica, cei care militeaza impotriva ei castigand teren in ultimele saptamani. Sustinatorii spun ca legea este minimul pe care tara trebuie sa il faca pentru a-si dovedi angajamentul in lupta impotriva schimbarilor climatice, in timp ce oponentii din partea Partidului Popular de dreapta spun ca va pune in pericol securitatea energetica.
Proiectul de lege prevede o reducere treptata a consumului de petrol si gaze naturale, fara insa a interzice acest lucru. In acelasi timp, Elvetia va trebui sa produca mai multa energie regenerabila, cum ar fi energia hidroelectrica si fotovoltaica, si sa sprijine mai multe sisteme de incalzire ecologice, cum ar fi pompele de caldura.
Elvetia si ecosistemul sau montan sunt deosebit de afectate de schimbarile climatice. Situatia ghetarilor elvetieni este dramatica si, potrivit specialistilor, acestia sunt condamnati sa dispara.
Energia este o problema spinoasa intr-o tara care se bazeaza pe importuri pentru 75% din nevoile sale de petrol si gaze. Aceasta fragilitate a fost subliniata in mod dramatic de invazia Rusiei in Ucraina. "Legea federala privind obiectivele de protectie a climei, inovare si consolidare a securitatii energetice" are ca scop reducerea acestei dependente de sursele de energie straine, reducand in acelasi timp emisiile de gaze cu efect de sera, fara a impune interdictii sau noi taxe.
Cum vor fi stimulati oamenii sa renunte la combustibili fosili
Acest text este, de fapt, o contrapropunere la o initiativa populara, cunoscuta sub numele de "initiativa ghetarilor", pe care activistii pentru clima au depus-o in 2019. Initiativa cerea interzicerea consumului de combustibili fosili incepand cu anul 2050. Guvernul si parlamentul au considerat ca acest lucru era prea radical si au preferat sa se concentreze pe stimulente, inclusiv financiare, pentru a reduce cat mai mult posibil consumul de combustibili fosili, fara a le interzice.
Planul lor prevede pana la 200 de milioane de franci (aproximativ aceeasi suma in euro) in fiecare an, timp de zece ani, pentru a ajuta proprietarii de locuinte sa treaca la sisteme de incalzire ecologice. Industriile care investesc in tehnologii inovatoare, cum ar fi cele capabile sa filtreze CO2 din aer, vor primi, de asemenea, sprijin.
UDC sustine ca proiectul de lege, pe care il descrie drept o "lege a risipei de energie electrica", va duce totusi in cele din urma la interzicerea ca surse de energie a motorinei, gazului si benzinei, ceea ce va pune in pericol securitatea energetica si va duce la cresterea facturilor de electricitate ale gospodariilor. Nu este prima data cand UDC se opune legislatiei privind clima. In 2021, partidul a respins la limita un proiect de lege pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.