Presedintele Tayyip Erdogan a sfidat previziunile din primul tur de scrutin al alegerilor prezidentiale privind disparitia sa din politica din Turcia si a castigat un nou mandat de cinci ani cu o combinatie puternica de conservatorism religios si nationalism care acum il propulseaza in al treilea deceniu de putere. Kemal Kilicdargolu nu a avut de fapt nicio sansa, transmite hotnews.ro.
Sustinatorii lui Erdogan s-au adunat la resedinta din Istanbul a lui Erdogan, scandand Allahu Akbar sau Dumnezeu este cel mai mare. „Ma astept ca totul sa devina mai bine”, a spus Nisa, 28 de ani, o femeie cu batic pe cap care poarta o bentita pe cap cu numele lui Erdogan.
Victoria acestuia va intari imaginea de invincibilitate a lui Erdogan, dupa ce a redefinit deja politica interna, economica, de securitate si politica externa in tara membra NATO de 85 de milioane de oameni.
Criticii spun ca alti cinci ani de guvernare risca sa deterioreze si mai mult o democratie, despre care spun ca a fost subminata de Erdogan, pe masura ce a adunat putere datorita mandatelor succesive, a pus „botnite” disidentei, si-a inchis criticii si oponentii si a preluat controlul asupra mass-mediei, justitiei si economiei.
Erdogan a castigat alegerile prezidentiale din 2023 desi parea sa porneasca la scrutin cu o multitudine de minusuri
Erdogan a pornit in doilea tur al alegerilor prezidentiale cu o „sacosa de handicapuri”: politicile sale economice care au dus la o inflatie record si o depreciere spectaculoasa a lirei, cutremurele devastatoare care au devastat centrul si sudul tarii in luna februarie si au scos la iveala nereguli majore in privinta acordarii autorizatiilor de constructie, precum si propriile probleme de sanatate care s-au facut simtite in timpul campaniei electorale.
Insa presedintele in exercitiu a surmontat toate aceste probleme si a sfidat sondajele de opinie de dinainte de primul tur.
Recep Erdogan a anuntat cu doar cateva zile inainte de primul tur al alegerilor prezidentiale ca guvernul sau va majora cu aproape 50% salariile pentru sute de mii de angajati din sectorul public.
Presedintele Turciei impune o loialitate acerba din partea turcilor evlaviosi care s-au simtit candva lipsiti de drepturi in Turcia seculara, iar cariera sa politica a supravietuit loviturilor de stat esuate si scandalurilor de coruptie.
„Turcia are o traditie democratica de lunga durata si o traditie nationalista de lunga durata si, in acest moment, este clar cea nationalista care castiga”, a declarat Nicholas Danforth, istoric al Turciei. „Erdogan a fuzionat mandria religioasa cu cea nationala, oferind alegatorilor un antielitism agresiv”.
„Oamenii stiu cine este si care este viziunea lui pentru tara si se pare ca multi dintre ei aproba”.
Erdogan a preluat controlul asupra majoritatii institutiilor Turciei si a inlaturat liberalii si criticii. Human Rights Watch, in Raportul sau mondial pe 2022, a declarat ca guvernul lui Erdogan a dus drepturile omului in urma cu decenii.
Faptul ca Erdogan domina presa din tara i-a oferit lui acestuia un avantaj major fata de adversarul sau in campania electorala, discursurile sale frecvente fiind acoperite in direct al TV, in timp ce rivalul sau a primit o acoperire limitata.
In februarie, cutremurele au ucis peste 50.000 de oameni si au devastat sudul Turciei, iar acest lucru era de asteptat sa ii faca mari probleme lui Erdogan in alegeri. Cu toate acestea, AKP-ul sau a ramas dominant in acea regiune pe 14 mai, in primul tur.
Inchisoare pentru o poezie
Erdogan a crescut intr-un cartier sarac din Istanbul si a urmat o scoala profesionala islamica, intrand in politica ca lider local al partidei de tineret si devenind primar in Istanbul in 1994.
A facut inchisoare in 1999 pentru o poezie pe care a recitat-o in 1997, comparand moscheile cu baracile, minaretele cu baionetele si credinciosii cu o armata.
Dupa ce a urcat pe scena nationala ca sef al Partidului AK, a devenit prim-ministru in 2003.
Guvernul sau a imblanzit armata Turciei, care a rasturnat patru guverne din 1960, iar in 2005 a inceput discutiile pentru a-si asigura o ambitie de decenii de a adera la Uniunea Europeana - un proces care s-a oprit ulterior.
Atuurile lui Erdogan
Cand Erdogan a venit la putere in 2003, Turcia se afla pe calea unei reveniri economice si parea o poveste de succes incredibila si invidiata de vecinii sai.
Omul insusi, fiu al unui capitan de vas, este un politician instinctiv si carismatic care electrizeaza campania electorala datorita unei legaturi naturale cu masele admirative din intreaga Anatolie.
Sustinatorii si chiar si criticii il crediteaza pe Erdogan si echipa sa pentru primele realizari: imbunatatirea vietii celor saraci prin furnizarea de electricitate si apa, cresterea venitului pe cap de locuitor, impartirea resurselor, asistenta medicala, construirea de noi scoli, clinici, drumuri, poduri si aeroporturi.
Sustinatorii si chiar si criticii liberali spun ca Erdogan si-a lasat amprenta si prin cresterea profilului Turciei ca putere regionala si prin ridicarea interdictiei de a purta valul, ceea ce a permis femeilor conservatoare sa lucreze in sectorul public si sa urmeze liber cursurile universitare.
Dar, pentru critici, el a creat totodata o noua clasa de oligarhi corupti, "Tigrii din Anatolia" - antreprenori si magnati din domeniul constructiilor cu interese personale, care au inlocuit conglomeratele traditionale din tabara secularista.
Alunecarea spre autocratie
In urma triumfurilor electorale succesive, toleranta lui Erdogan fata de orice sfidare a puterii sale s-a erodat, iar alunecarea spre un regim autocratic a devenit tot mai flagranta. El a golit de continut organele esentiale ale statului. Aliati apropiati de odinioara s-au alaturat opozitiei.
O victorie a lui Erdogan, spun criticii, ar putea anunta o si mai mare reprimare a dusmanilor politici si a institutiilor independente ramase.
Asli Aydintasbas, de la Brookings Institution, atragea atentia ca votul de duminica nu se referea doar la democratie, ci si la posibilitatea ca Turcia sa revina la o guvernare bazata pe reguli pentru toti cetatenii. "Exista sentimentul ca totul depinde de capriciile unei singure persoane - ca toate deciziile sunt luate de presedintele Erdogan, de la lucruri marunte pana la chestiuni de stat. Iar oamenii, chiar si cei care il iubesc, au ajuns sa vada acest lucru ca pe un pericol pentru guvernare", a spus ea.
Dupa tentativa de lovitura de stat din 2016, autoritatile au lansat o represiune masiva, aruncand dupa gratii peste 77.000 de persoane in asteptarea procesului. Grupurile pentru drepturile omului spun ca Turcia a devenit pentru o vreme cel mai mare temnicer de jurnalisti din lume.
Guvernul lui Erdogan a spus ca epurarea a fost justificata de amenintari din partea sustinatorilor puciului, precum si a Statului Islamic si a PKK.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.