Europa intră în iarnă cu rezerve reduse de gaze. Facturile ar putea crește, iar consumul ar putea fi limitat

Avertismentele vin într-un moment în care rezervele de gaze ale UE se află la cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011. Potrivit informațiilor prezentate în rapoarte, gradul de umplere a depozitelor este de puțin peste 70%. 

Gazele naturale sunt esențiale pentru încălzirea locuințelor, alimentarea industriei și producerea energiei electrice. Prin urmare, dificultățile de aprovizionare ar putea avea consecințe asupra întregii economii europene, de la costurile suportate de gospodării până la cheltuielile companiilor. 

Stocurile reduse fac Europa mai vulnerabilă 

Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), un think tank cu sediul în Statele Unite, UE ar putea avea nevoie de până la 14 miliarde de metri cubi de gaze suplimentare pentru a acoperi cererea din iarna care urmează.

Estimarea indică o diferență importantă între cantitățile disponibile și necesarul potențial al blocului comunitar, în special în cazul unui sezon rece. Totuși, deficitul estimat nu înseamnă automat că Europa va rămâne fără gaze. El indică riscul ca statele membre să fie nevoite să cumpere volume suplimentare la prețuri ridicate sau să reducă cererea pentru a menține rezervele la niveluri considerate sigure. 

Ana Jaller-Makarewicz, analist principal pentru energia europeană în cadrul IEEFA, a avertizat că nivelul redus al stocurilor lasă Uniunea cu o capacitate mai mică de a face față unor noi perturbări ale aprovizionării. 

Rezervele reduse înseamnă o „marjă de siguranță mai redusă” în cazul unor întreruperi ale livrărilor și fac blocul comunitar „vulnerabil la creșteri bruște ale prețurilor”, a declarat analista. 

O eventuală iarnă dificilă ar putea avea efecte și asupra sezonului de stocare din 2027. Dacă statele vor consuma o parte importantă din rezervele disponibile, vor trebui să cumpere volume mai mari pentru a reumple depozitele în lunile următoare. Acest lucru ar putea menține presiunea asupra prețurilor și ar putea prelungi perioada de vulnerabilitate a pieței europene. 

Stocurile ar putea coborî până la 11% într-un scenariu nefavorabil 

Riscurile sunt evidențiate și într-un raport privind aprovizionarea cu gaze în iarna 2026-2027, publicat de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaz (ENTSO-G). 

Documentul analizează mai multe scenarii de aprovizionare, inclusiv situații în care importurile de gaze naturale lichefiate sunt limitate, iar temperaturile scăzute determină o creștere a consumului.

Într-un scenariu nefavorabil, nivelul de umplere a depozitelor ar putea coborî până la 11%. Acesta este un prag foarte redus, asociat unor rezerve strategice care nu pot fi utilizate cu ușurință în condiții normale de exploatare. 

Potrivit analizei, dacă statele europene vor să ajungă la sfârșitul iernii cu depozitele umplute în proporție de 30%, pentru a reduce riscurile înaintea sezonului rece următor, ar trebui să economisească sau să nu mai consume volume echivalente cu aproximativ 7% din cererea de gaze. 

Această perspectivă evidențiază dificultatea cu care s-ar putea confrunta guvernele europene: trebuie să asigure suficiente gaze pentru gospodării și industrie pe durata iernii, dar și să păstreze rezerve pentru perioada următoare. 

În cazul în care importurile nu vor acoperi necesarul, autoritățile ar putea fi nevoite să încurajeze economisirea energiei sau să adopte măsuri de limitare a consumului. Aplicarea unor asemenea măsuri ar depinde însă de evoluția efectivă a aprovizionării și de condițiile meteorologice. 

Războiul din Orientul Mijlociu amplifică presiunea asupra pieței 

Unul dintre factorii care contribuie la incertitudinea privind aprovizionarea cu gaze este conflictul din Orientul Mijlociu, care perturbă fluxurile globale de energie și amplifică volatilitatea piețelor. 

În acest context, Europa trebuie să concureze cu alte regiuni pentru achiziția de gaze naturale lichefiate, transportate pe mare și livrate în funcție de disponibilitate și de prețurile oferite de cumpărători. 

Potrivit IEEFA, o altă presiune asupra aprovizionării va veni din reducerea importurilor de gaze rusești. Interdicția la nivelul UE privind contractele pe termen lung pentru furnizarea de GNL rusesc, programată să intre în vigoare în ianuarie, ar putea reduce importurile europene cu încă 7 miliarde de metri cubi, potrivit raportului.

Gazele rusești au contribuit în trecut la acoperirea variațiilor sezoniere ale cererii, în special în timpul iernii. Pe măsură ce livrările din Rusia sunt eliminate, Uniunea trebuie să își asigure necesarul prin alte surse, inclusiv prin importuri de GNL și prin utilizarea depozitelor subterane. 

„Acum, Europa depinde de stocuri pentru a trece de iarnă”, se arată în analiza IEEFA. 

În același timp, cererea de gaze în sezonul rece a crescut ușor în ultimii doi ani, în timp ce importurile către blocul comunitar au stagnat, potrivit raportului. Diferența a fost acoperită prin retrageri mai mari din depozite. 

Datele citate de institut arată că volumul net de gaze extras din stocuri în ianuarie 2026 a ajuns la 22,6 miliarde de metri cubi. Prin comparație, în ianuarie 2025 au fost retrase 18,8 miliarde de metri cubi, iar în ianuarie 2024, 17,8 miliarde de metri cubi. 

Evoluția indică o dependență tot mai mare de rezerve pentru acoperirea consumului de iarnă, ceea ce face ca nivelul de umplere a depozitelor înaintea sezonului rece să fie esențial. 

Importurile suplimentare de GNL ar putea costa miliarde de euro 

Una dintre principalele alternative pentru Europa este achiziția unor cantități suplimentare de gaze naturale lichefiate, în special din Statele Unite, devenite un furnizor important pentru piața europeană. 

Însă această soluție ar presupune costuri suplimentare. Potrivit IEEFA, importarea volumelor necesare pentru a compensa cantitățile care ar putea lipsi ar costa aproximativ 3 miliarde de euro în plus față de anul trecut, ceea ce reprezintă o creștere de 12% pentru aceleași volume. 

Cheltuielile s-ar adăuga prețurilor deja ridicate ale gazelor și ar putea afecta atât bugetele gospodăriilor, cât și costurile de producție ale companiilor. 

În plus, capacitatea de producție a GNL din Statele Unite se apropie de nivelul maxim, potrivit analizei citate de Politico. În aceste condiții, cererea suplimentară din Europa ar putea intensifica concurența pentru volumele disponibile pe piața mondială.

Ana Jaller-Makarewicz a avertizat că atragerea unor cantități suplimentare de GNL ar putea fi dificilă tocmai pentru că oferta disponibilă nu poate crește rapid în funcție de necesarul Europei. 

Pentru statele membre, problema nu este doar identificarea unor furnizori alternativi, ci și asigurarea unor livrări suficiente la prețuri suportabile. În condițiile unei piețe globale tensionate, disponibilitatea gazelor și costurile de achiziție vor depinde de evoluția cererii, de condițiile meteorologice și de eventualele perturbări ale fluxurilor comerciale. 

Prețurile ar putea crește înainte ca Europa să rămână fără gaze 

Nu toți analiștii consideră că scenariul cel mai probabil este epuizarea rezervelor. O posibilă explicație este mecanismul prin care prețurile reacționează la scăderea stocurilor și la creșterea cererii. 

Laurent Ruseckas, analist senior al pieței gazelor naturale la S&P Global Energy, consideră că rezervele nu pot scădea decât până la un anumit nivel, deoarece o reducere rapidă a stocurilor la începutul iernii ar determina creșterea prețurilor și ar atrage noi transporturi de GNL către Europa. 

Într-un scenariu de piață tensionată analizat de ENTSO-G, importurile de GNL disponibile pentru Europa ar putea scădea cu 20%. O asemenea reducere ar accentua concurența între cumpărători, însă creșterea prețurilor ar putea redirecționa transporturile către piața europeană, dacă aceasta ar deveni mai atractivă decât alte destinații. 

Ruseckas a atras atenția și asupra limitelor reducerii suplimentare a consumului european. „Nu mai există o cerere semnificativă care să poată fi distrusă în Europa”, a declarat analistul, referindu-se la efectele pe termen lung ale războiului din Ucraina asupra industriei europene. 

Potrivit acestuia, conflictul a contribuit la dispariția a aproximativ 20% din cererea industrială de gaze a blocului comunitar, o parte importantă din această cerere nefiind recuperată ulterior. 

Prin urmare, o eventuală reducere suplimentară a consumului ar putea deveni dificilă fără efecte economice importante, în special pentru industriile care depind de gaze pentru producție. 

O iarnă rece ar putea amplifica riscurile pentru gospodării și industrie 

În perspectiva iernii 2026-2027, evoluția pieței europene va depinde de mai mulți factori: temperaturile, nivelul importurilor, disponibilitatea GNL, ritmul retragerilor din depozite și capacitatea statelor de a-și coordona aprovizionarea. 

O iarnă mai blândă și livrări suficiente ar putea limita presiunea asupra stocurilor. În schimb, temperaturile scăzute combinate cu importuri reduse ar putea duce la creșterea prețurilor și la necesitatea unor măsuri de economisire. Pentru consumatori, riscul cel mai imediat este reprezentat de facturile mai mari la energie, în cazul în care costurile gazelor se transferă către prețurile finale. Pentru industrie, scumpirea combustibilului ar putea majora cheltuielile de producție și ar putea afecta competitivitatea companiilor europene.

Rapoartele citate de Politico nu indică faptul că Uniunea Europeană va rămâne în mod inevitabil fără gaze, ci avertizează asupra unei marje de siguranță mai reduse în fața unor perturbări ale aprovizionării. În aceste condiții, capacitatea de a atrage importuri suplimentare și de a gestiona rezervele va fi esențială pentru traversarea sezonului rece fără o criză majoră a aprovizionării, scrie digi24.ro.